Procurorii s-au luat de ex-magistratul Neacșu ca să-i pună ”botniță”
Abia după patru luni de zile, magistrații ÎCCJ au reușit să redacteze motivarea din sentința fostului membru CSM Toni Neacșu. Magistrații au arătat că procurorii DNA l-au acuzat pe fostul magistrat fără ca articolele de lege în baza cărora și-au construit rechizitoriul să fie clare. Sentința de achitare a lui Neacșu nu este definitivă, ea urmând să fie atacată în data de 22 septembrie 2014 printr-un apel la Completul de 5 judecători al ÎCCJ. Fostul judecător a intrat în atenția DNA după ce și-a exprimat nemulțumirea vizavi de modul în care CSM-ul era condus de procurorul Oana Hăineală, acuzată că pune în aplicare jocuri politice pe scena justiției.
Motivarea sentinței de achitare a ex-judecătorului Toni Neacșu poate readuce în discuție faptul că Direcția Națională de Anticorupție (DNA) face rechizitorii la comandă.
Toni Neacșu a fost trimis în judecată în aprilie 2013 de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participație improprie la infracțiunea de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Practic, ”în lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2012, în mod repetat, la diferite intervale de timp (lunar) şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale l-a determinat cu intenţie pe ordonatorul principal de credite al CSM să-şi încalce, fără vinovăţie atribuţiile de serviciu specifice funcţiei, dispunând, pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat, respectiv 5 foi colective de prezenţă şi 5 cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detaşare, plata integrală a drepturilor de natură salarială şi asociate (venitul brut, contribuţiile sociale datorate de angajator şi indemnizaţia de diurnă de detaşare) aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu, ceea ce a avut drept rezultat producerea în patrimoniul CSM a unui prejudiciu în sumă de 66.942,05 lei constând în drepturi de natură salarială şi asociate (din care 13.136,12 lei diurnă de detaşare), corelativ cu obţinerea de către inculpat a unui avantaj patrimonial în acelaşi cuantum, ce realizează elementele constitutive ale infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea unică continuată de abuz în serviciu contra intereselor publice”.
Când te cerți cu șefii…
În cadrul procesului, Neacșu a demontat toate acuzațiile care i se aduceau, arătând că nicăieri în conţinutul Legii nr. 317/2004 nu apare vreo reglementare cu privire la atribuţiile sau obligaţiile membrilor CSM privite în mod individual și că nu există reglementări interne de organizare şi disciplina muncii care să fie aplicabile membrilor CSM. De asemenea, el a susţinut că întocmirea cu date nereale a foilor colective de prezenţă nu-i poate fi imputată deoarece documentele erau întocmite de angajaţii serviciului de specialitate al CSM pe „baza datelor şi evidenţelor existente acolo”.
”La începutul anului 2012 am intrat într-un conflict cu conducerea Consiliului Superior al Magistraturii de la acea vreme. Pe acest fond am luat decizia să mă retrag din comisiile de lucru ale Consiliului precum şi, în general, din orice chestiuni cu caracter administrativ. Cred că am numărul cel mai mare de prezenţe la nivelul Secţiei pentru judecători şi al Plenului fiindcă mi-am concentrat activitatea pe acestea”, a declarat fostul judecător.
De remarcat este că, pe parcursul procesului, printre martorii propuși de procurori pentru audierea în fața judecătorilor au fost Cristi Danileț și Horațiu Dumbravă, doi dintre prietenii lui Neacșu. Înainte de a ajunge în CSM, cei trei erau supranumiți ”tripleta de aur” și doreau să revoluționeze CSM-ul printr-un program de management.
Procurorii încurcă ”borcanele” cu vinovăție
”În concret, instanţa de judecată propunând soluţia de achitare, a analizat principial infracţiunile reclamate, prin prisma tuturor elementelor constitutive clasice, ce ţin de subiect, obiect, latură obiectivă şi latură subiectivă. Din această perspectivă, aparenta limitare în tratament juridic, propusă în actualul Cod de procedură penală, la “fapta….nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege” înscrisă la art. 16 lit. b C.proc.pen. pare a crea anumite disfuncţionalităţi. Apreciem însă că aspectele doctrinare în jurul chestiunii legate de tipicitatea infracţiunii vin să clarifice situaţia, noţiunea fiind analizată prin prisma tuturor următoarelor elemente: subiect, obiect, latură obiectivă şi latură subiectivă. Considerând toate cele patru elemente menţionate ca aparţinând în egală măsură tipicităţii, constitutive ale infracţiunii, indiferent care dintre condiţiile menţionate nu este satisfăcută de o faptă concretă, aceasta din urmă nu se va mai încadra în “tiparul” prevăzut de norma de incriminare, cu alte cuvinte nu va fi tipică, “nu va fi prevăzută de legea penală”, arată motivarea ÎCCJ.
Temeiurile achitării lui Neacșu
În temeiul art. 17 alin.2 rap. la art.16 lit.b în referire la art.396 alin.5 cod procedură penală, achită pe inculpatul Neacșu Adrian Toni ( …) pentru infracțiunile prev. de art.52 alin.3 cu aplicarea art.297 alin.1 cod penal rap. la art.132 din Legea nr.78/2000 cu modificările și completările ulterioare și art.35 al. 1 cod penal; art.321 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal; art. 52 alin.3 cod penal rap. la art. 323 teza I cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal și art.322 cod penal cu aplicarea art.35 al. 1 cod penal.
Dosarul DNA “dizolvat” de magistraţi
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.
Neacşu a fost suspendat din CSM, iar ulterior, în 10 decembrie 2013, Consiliul a luat act de cererea sa de demisie din magistratură.
