Fostul director al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Dorin Debucean, a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare. Acesta a intrat în vizorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) după ce a vândut patru vile de pe strada Lunii, din cartierul clujean Zorilor, și o casa din localitatea Feleac, precum și un teren de 3,8 de hectare din Oradea. Toate acestea cu un prejudiciu de peste 1,2 milioane de euro pentru compania de stat pe care a condus-o.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat soluția de pedeapsă cu închisoarea, cu executare, pentru orădeanul Dorin Debucean, fostul director al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri. Contopind pedepsele, acesta va executa 3 ani şi 6 luni de închisoare, decizia fiind definitivă. El a fost acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea de abuz în serviciu şi fals, fiind vinovat de realizarea unui prejudiciu de peste 1,2 milioane de euro, în dauna CNADNR prin vânzarea subevaluată a unui teren din patrimoniul CNADNR dar şi prin plăţi ilegale către o societate din Budapesta.
De asemenea, Înalta Curte: “obligă în solidar inculpaţii Debucean Dorin Gavril şi Istrate Natalia Alina în favoarea acestei părţi civile la plata sumelor de 364.644 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plăţii şi 544.388 lei, reprezentând daune materiale în favoarea aceleiaşi părţi civile. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr.26/PI din 30 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Oradea, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori”, se arată în motivare.
Le-a luat un an să dea aceeași sentință
Anul trecut, în luna ianuarie, Curtea de Apel Oradea a decis condamnarea lui Debucean la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare şi interzicerea drepturilor civile pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. Adjuncta sa, Alina Istrati, judecată pentru complicitate, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă de probă de 7 ani.
Curtea de Apel a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de CNADR, obligându-i pe cei doi la plata unor despăgubiri civile de 364.644 euro la care se mai adaugă alte 544.388 lei, aceleași sume asupra cărora a încuviințat ÎCCJ. Diferența este că la Oradea s-a decis că aceste despăgubiri pentru daune materiale în favoarea societăţii, urmează să fie plătite doar de Debucean.
Fostul director CNADNR a fost trimis în judecată în anul 2012. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea Potrivit în acuză în rechizitoriu că, în calitate de şef al CNADNR, a vândut un teren din patrimoniul companiei unui afacerist orădean, la un preţ mult sub cel al pieţei şi că a făcut mai multe plăţi ilegale către o societate din Budapesta.
A vândut vile în Cluj la jumătate de preț
„În cursul anului 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general al CNADNR şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei, a dispus vânzarea din patrimoniul companiei a unui teren în suprafaţă de 38.000 mp situat în Oradea şi a unor construcţii situate în localităţile Cluj-Napoca şi Feleac, judeţul Cluj, către o societate comercială, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condiţiile în care valoarea de piaţă reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, deci a cauzat companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro”, arăta în comunicatul DNA.
Din ancheta penală a reieşit că decizia de vânzare a fost ilegală deoarece Debucean a luat-o de unul singur, fără să existe iniţiativa consiliului de administraţie al companiei, aprobarea adunării generale şi mandatul special din partea Ministrului Transporturilor. Pentru a-şi ascunde ilegalităţile, acesta ar fi falsificat mai multe documente, ajutat de fosta sa adjunctă, Alina Natalia Istrate. Debucean a falsificat hotărârea şedinţei consiliului de administraţie şi procesul verbal aferent acestei şedinţe din data de 29 iulie 2008, „consemnând, în mod nereal, că membrii consiliului de administraţie au aprobat înstrăinarea imobilelor companiei”, se specifica în informare.
Compania a pierdut peste trei milioane de euro
”De asemenea, în cursul anilor 2007 şi 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general adjunct al C.N.A.D.N.R. şi director general, a participat la luarea unei decizii de efectuare de plăţi către Sucursala din Oradea a unei societăţi comerciale din Budapesta şi apoi a aprobat plăţile către această firmă în condiţiile în care, în ultimii 5 ani, a avut relaţii comerciale cu această societate comercială care i-au adus beneficii.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A Bucureşti s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.187.600 euro, reprezentând prejudiciul cauzat companiei prin înstrăinarea, fără respectarea dispoziţiilor legale, a imobilelor în cauză, respectiv cu suma de 544.388 lei, reprezentând contravaloarea redevenţei achitate în avans pentru terenurile situate în localitatea Cluj-Napoca, pe care au fost construite imobilele înstrăinate fraudulos”, subliniază procurorii.
Înainte de a fi numit la conducerea CNADNR, Dorin Debucean a lucrat la SC Rono Urban și la Bechtel. Ambele companii au primit bani de la Compania de Drumuri. Dacă cei de la Bechtel au primit în mod direct bani de la buget, cei de la SC Rono Urban, firmă de consultanță, au avut contract cu firma maghiară Vegyepszer, care a lucrat pentru centura Vâlcele-Apahida.
Vilele de protocol erau ”inutile”
La Cluj-Napoca, miza afacerii respective a constat în patru vile de pe strada Lunii, din cartierul Zorilor și o casa din Feleac. Imobilele respective au fost case de protocul pentru DRDP Cluj, iar în nota de fundamentare semnata de Eugen Cecan se arăta că administrația județeană nu prea are ce face cu ele. În urma licitației, casa de la nr, 2A a fost vândută pentru 516.000 de lei, cea de la nr. 2B a fost vândută pentru 158.000 de lei, iar celelalte două imobile au fost vândute pentru aproximativ 300.000 de lei. La scurt timp după această tranzacție, firma orădeană a revândut casele la prețul pieței și apoi a fost radiată.
A vândut la timp
Terenul de sub două din imobilele vândute a fost retrocedat vechilor proprietari, printr-o decizie definitiva și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Proprietarii terenului confiscat în 1983 de comuniști au intentat, în 2007, un proces de retrocedare, iar decizia Tribunalului Cluj din 2008, a dispus„intabularea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate a reclamanților asupra parcelelor de mai sus (n.r. printre care se află și cea pe care sunt amplasate două din imobilele vândute în același an de CNADNR)”. Și judecătorii Curții de Apel Cluj, dar și cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus respingerea ca nefondat a recursului intentat de Primăria municipiului Cluj-Napoca, iar parcela cu pricina a reintrat în proprietatea vechilor proprietari.
