Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Sănătăţii, pentru a reduce adaosul comercial atât la distribuitori, cât şi la farmacişti, îi îngrijorează pe toţi actorii din sistem, în primul rând din cauza riscului de creştere a exporturilor paralele şi, deci, a dispariţiei unor medicamente de pe piaţa românească. Bolnavii cronici nu se vor pot bucura de aceste ieftiniri în cazul în care distribuitorii renunţă pur şi simplu la ele, din lipsă de motivare economică.
Atât farmaciştii, cât şi organizaţiile bolnavilor cronici se arată nemulţumiţi şi îngrijoraţi de iniţiativa Ministerului Sănătăţii (MS) de a modifica de la 1 august preţurile de decontare a medicamentelor. Farmaciştii atrag atenţia că proiectul de ordin prin care medicamentele de pe listele C2, adică cele care se acordă gratuit bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate pentru bolnavii de cancer, diabet, hemofilie, HIV etc., vor avea un preţ la raft în care adaosul comercial va fi mult mai mic, ar putea să falimenteze farmaciile independente. Bolnavii se arată de asemenea îngrijoraţi de faptul că preţurile mai mici ar putea să facă aceste medicamente de care ţine viaţa lor greu de găsit pe piaţa românească.
Economie prin ieftiniri
Ministerul Sănătăţii a ales această soluţie pentru a veni în întâmpinarea problemelor financiare din sistem. Astfel, fondurile alocate programelor naţionale de sănătate, în special pentru diabet şi oncologie, s-au epuizat, iar Ministerul Sănătăţii se poate baza doar pe o eventuală rectificare bugetară de 4,4 miliarde de lei pentru a le putea susţine în continuare. Soluţia alternativă este scăderea adaosului la distribuitori si farmacişti, pentru ca medicamentele să devină mai accesibile pentru populaţie.
Potrivit calculelor MS, scăderea cu 15% a preţului de decontare a medicamentelor ar aduce o economie la buget de 280 de milioane de lei. „Ar trebui să alocăm 1,4 miliarde de lei pentru programele naţionale. În urma scăderii preţurilor acestor medicamente, facem o economie de 280 de milioane de lei, bani care ne-ar ajunge să decontăm medicamentele pentru diabet. Într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, se arată negru pe alb că preţurile la medicamente sînt nejustificat de mari şi recomandă scăderea lor. De altfel, sumele alocate programelor de sănătate au crescut cu 15%, în timp ce numărul pacienţilor a rămas constant în fiecare an“, a declarat Cristian-Anton Irimie, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
Astfel, de la 1 august, cota de adaos a furnizorului ar varia între 8% şi suma fixă de 20 de lei pentru medicamentul care va depăşi 350 de lei, în formula veche, cota variind între 14% şi 30 de lei. În ceea ce priveşte farmaciile, acestea vor avea dreptul la un adaos comercial între 15% şi 25 de lei pentru medicamentele care depăşesc valoarea de 350 de lei, faţă de procentele vechi cuprinse între 24% şi suma fixă de 35 de lei. Astfel e posibil să apară primele probleme pentru bolnavi, care se vor trezi că medicamentele pentru tratamentul bolilor cronice au dispărut de pe rafturile farmaciilor pentru că furnizorii nu mai au interesul financiar de a le aduce.
Vor creşte exporturile paralele
Distribuitorii avertizeaza ca exporturile paralele pot fi stopate doar prin creşterea preţurilor. Scăderea marjelor adaosurilor la 1,53%, în condiţiile în care cea mai mică marjă din Europa este de 22%, i-ar putea duce şi pe ei la faliment. ”Această reducere a preţurilor medicamentelor va fi o pseudo-reducere precum cea din anul 2008? Dacă se vor reduce marjele la distribuţie şi farmacii, vom avea o marjă de profit de 1,53%. Credeţi că se poate face distribuţie în România cu 1,53% profit? Singura modalitate de a împiedica artificial exportul paralel este o creştere a preţurilor medicamentelor”, a declarat Viorel Vasile, membru al Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din Romania.
„Pe de o parte, este atins obiectivul bugetar, pe de alta, cresc exporturile paralele. Din 2009, cînd s-au redus preţurile medicamentelor, ponderea exporturilor paralele a ajuns la 15-20% din valoarea totală a pieţei medicamentelor. Pe programele oncologice, 10% din bani au rămas necheltuiţi, pentru că produsele au dispărut din ţară. Dacă vor scădea şi mai mult preţurile, exporturile paralele vor avea o pondere de 30-40% din piaţa medicamentelor”, a atras atenţia şi Cristian Luţan, director executiv adjuct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
În plus, reprezentanţii pacienţilor au tras în mod repetat semnale de alarmă în legătură cu scăderea preţului de decontare a medicamentelor. Riscul principal despre care vorbesc aceştia este reprezentat de exporturile paralele, care este un alt factor care ar putea duce la indisponibilitatea acestor medicamente pe piaţa românească. Exporturile paralele reprezintă o problemă mai veche cu care se confruntă Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), dar şi piaţa distribuţiei de medicamente din România. De exemplu, în cazul tratamentelor pentru cancer, substanţele sunt preparate, dar nu mai ajung la spitalul la care trebuie, ci sunt vândute în străinătate, la preţuri mult mai mari, având în vedere că în România acestea sunt mult mai ieftine. „Distribuitorii îşi permit să facă asta, nimeni nu îi opreşte, mai ales că nu sunt plătiţi niciodată la timp de CAS. Trebuie să supravieţuiască şi ei pe piaţă, iar afară vând la preţuri mai mari”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România pentru Gazeta de Cluj.
Scăderea cotei atrage falimentul
Farmaciştii se arată îngrijoraţi de faptul că scăderea adaosului la farmacii de la 16% la 10%, în condiţiile în care media europeană este de 22%, ar putea duce la i-ar putea duce la faliment. „Farmaciştii vor fi afectaţi de această decizie pentru că scade prea mult adaosul, cu 9% şi practic cîştigul este foarte mic. Dar cum unele medicamentele sînt ieftine, iar adaosul este foarte mic, nici furnizorii nu le vor mai aduce, iar noi nu vom avea de unde să le luăm. Oricum, există şi exporturile paralele care vor lua amploare. Va exista astfel riscul ca pacienţii să rămînă fără medicamente”, a spus Maria Botezatu, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Braşov, citată de Evenimentul Zilei.
Toate părţile implicate în sistemul distribuţiei şi comercializării de medicamente pentru bolnavii cronici sunt de acord că singura soluţie rămâne rectificarea bugetară. Economiile făcute prin noua lege nu se vor vedea decât în timp, iar Ministerul Sănătăţii deja este dator producătorilor de luni de zile, iar fondurile pentru medicamente compensate şi gratuite s-a epuizat luna aceasta. Reprezentanţii producătorilor susţin că acest proiect de act normativ va duce la creşterea exportului paralel cu aproximativ 30% – 40% şi în consecinţă la lipsa accesului pacienţilor români la medicamente, iar costurile acestei măsuri pentru pacienţi şi mediul de afaceri sunt mult prea mari.
Nu se mai plătesc arieratele
Guvernul şi-a stabilit ca obiectiv să împiedice producerea în continuare de arierate în sistemul de sănătate, iar medicamente vor exista în farmacii, dar la preţuri corecte şi asigurate prin proceduri transparente, a declarat, vineri, premierul Emil Boc. ”Suntem în discuţii directe şi pragmatice cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi vom lua decizii în ceea ce priveşte preţul la medicamente, precum şi pentru achiziţii”, a spus Boc. Preşedintele Traian Băsescu a cerut, miercuri, încetarea plăţii arieratelor la medicamente, afirmând că ”nu trebuie plătit niciun leu” până când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente, şi în spitale, şi cele distribuite prin farmacii.
Printre soluţiile propuse de producătorii de medicamente se numără taxarea progresivă pe profit, implementarea unui sistem de ”payback”, prin care producătorii să dea înapoi 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele naţionale, actualizarea listei C2 şi trecerea ei în adminsitrarea CNAS şi garantarea datoriilor. ”Dacă s-ar introduce utilizarea corectă a medicamentelor generice pentru metformin, în terapia diabetului zaharat prevăzut în Lista C2 (gratuită pentru pacient), s-ar face economii anuale de peste 30 milioane de lei, bani care ar putea fi utilizaţi la creşterea accesului pacienţilor la insulină”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Diana Gabor
