Ikea, renumitul producător suedez de mobilă, a anunțat că va despăgubi victimele care au suferit din cauza utilizării muncii forțate a deținuților politici din fosta Republică Democrată Germană (RDG) în fabricile furnizorilor săi. Această decizie vine după o lungă perioadă de investigații și dezbateri publice, având în vedere că scandalul a fost adus în atenția publicului în 2012, când o anchetă jurnalistică a scos la iveală exploatarea dizidenților est-germani.
Recent, Ikea a confirmat că va plăti despăgubiri în valoare de 70 de milioane de coroane suedeze (aproximativ 6 milioane de euro) către fondul național destinat victimelor RDG, în cadrul unui angajament pe care compania l-a făcut inițial în 2012. Această măsură subliniază responsabilitatea companiei pentru faptul că s-a aprovizionat cu mobilă de la furnizori care au folosit forțat muncitori din rândul deținuților politici între anii 1970 și 1980.
Scandalul a fost inițial declanșat de un program de investigație difuzat de televiziunea suedeză SVT, care a prezentat dovezi în baza a 800 de documente preluate din arhivele Stasi, poliția secretă a RDG. Conform raportului, Ikea nu doar că a beneficiat de pe urma muncii forțate, dar conducerea companiei era conștientă de aceste practici.
Discuțiile despre implicarea Ikea în această problemă au început să capete amploare în 1984, după ce un magazin Ikea din Germania a fost incendiat, probabil ca formă de protest împotriva utilizării muncii forțate. Atunci, fondatorul companiei, Ingvar Kamprad, a declarat că a reziliat contractul cu furnizorul care utiliza deținuți politici, însă investigațiile ulterioare au arătat că această practică era mult mai răspândită decât s-a recunoscut inițial.
Printre cei care au depus mărturie împotriva Ikea se numără politologul german Wolfgang Welsch, care a fost încarcerat în închisoarea preventivă Brandenburg și a povestit despre condițiile grele de muncă în fabricile de mobilă est-germane care produceau mobilier pentru Ikea. Această situație a dus la o presiune publică considerabilă asupra companiei, care acum își asumă responsabilitatea și își propune să ofere compensații victimelor afectate.
Decizia de despăgubire marchează un moment semnificativ în recunoașterea istoriei dificile a RDG și a impactului pe care l-a avut asupra multor vieți, oferind astfel o posibilă formă de justiție pentru cei care au suferit din cauza acestor practici inumane.
