Conform angajamentelor luate fata de Uniunea European, România va trebui sa îsi constituie regiunile, ca structuri administrativ-teritoriale.
# UDMR a lansat varianta creerii a 15 regiuni, printre care si cea a Tinutului Secuiesc.
# Conservatorii au cu totul alta viziune. Cele trei judete cu populatie preponderent maghiara ar urma sa se împarta între trei regiuni diferite.
La nivelul tarilor din Uniunea Europeana exista cinci nivele de împartire teritorial administrativa. Acestea sunt denumite niveluri NUTS –Nomenclatorul unitatilor teritoriale pentru statistica. Dupa aceasta grila de împartire, România ca si tara corespunde nivelului I, nivelul II lipseste, judetele sunt nivelul III, nivelul IV lipseste, iar comunele, orasele si municipiile corespund nivelului V. Astfel din punct de vedere al organizarii teritorial – administrative, tara noastra are doua verigi lipsa. Una între stat si judete si alta între judet si oras sau comuna. Aceste delimitari au o mare importanta când vine vorba de împartirea fondurilor structurale europene pe proiecte. Unele finantari sunt destinate pentru arii geografice de marimea a câtorva judete, iar pentru programe de finantare un municipiu sau o comuna sunt prea reduse ca si întindere. În România au fost create, prin asociere voluntara, opt regiuni de dezvoltare: Nord-Vest; Nord-Est; Sud-Vest; Sud-Est; Sud;Vest; Centru; Bucuresti-Ilfov. Ele nu au statut administrativ si nici personalitate juridica. Regiunile de dezvoltare ar corespunde nivelului NUTS II. De precizat ca prin crearea acestor regiuni nu se aduce nicio atingere a statului national unitar, nefiind un demers de realizare a unui stat federal.
Varianta UDMR
UDMR propune o reorganizare teritoriala a Romaniei în 15 regiuni de tip NUTS II. Odata cu lansarea candidatilor pentru alegerile europarlamentare de la Târgu Mures, udemeristi au dezbatut si pe marginea noilor regiuni de dezvoltare ale României. Liderii maghiari nu sunt de acord cu actuala împartire a regiunilor de dezvoltare, realizata în anul 1998. Reprezentantii formatiunii maghiare sunt de parere ca actuala configuratie a regiunilor de dezvoltare nu tine cont de traditie, istorie si de cultura zonelor.
Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, ca documentul privind împartirea în 15 regiuni este o oferta politica pentru restul partidelor care va fi înmânata institutiilor statului si la forurile institutionale de la Bruxelles.
Miza UDMR-ului este crearea regiunii Tinutul Secuiesc formata din judetele Covasna, Harghita si Mures – „zona traditionala care se bazeaza pe o anumita coerenta economica, culturala, pe anumite interese comune, dar si caracteristici geografice aparte”, sustine Marko Bela.
Propunerea conservatorilor
Liderii PC au o cu totul alta viziune. Ei doresc ca judetele Covasna, Harghita si Mures sa faca parte din trei regiuni distincte. Astfel, judetul Mures ar urma sa fie alipit judetului Sibiu, Harghita cuplata cu judetul Bacau si Covasna cu judetul Brasov. „Parlamentarii din cele trei judete cu populatie preponderent maghiara nu si-au facut datoria de a reprezenta electoratul care i-a trimis în forul legislativ. Daca analizam cele trei judete vedem ca sunt foarte sarace, iar infrastructura este deplorabila. Liderii din UDMR au avut grija doare de afacerile si de interesele personale. Bacaul s-a dezvoltat în vremea guvernarii PSD prin mijlocirea lui Viorel Hrebenciuc, Sibiul a fost capitala culturala europeana, iar Brasovul este dezvoltat din punct de vedere economic. Judetele cu populatie maghiara trebuie alipite unor judete mai dezvoltate în cadrul regiunilor”, considera presedintele PC Bihor, Octavian Bara.
Conservatorii acuza UDMR-ul de faptul ca vor sa constituie regiunile pe criterii etnice, fapt ce nu corespunde, în viziunea lor cu gândirea europeana. Liderii PC se tem ca constituirea regiunii Tinutului Secuiesc este doar primul pas în lupta formatiunii maghiare de a declara autonomia teritoriala a respectivei arii geografice.
Daniel Meze
