Implicarea soților Iohannis în traficul internațional de copii şi schimbarea la față a lui Dan Tăpălagă

Subiectul în care se vorbea despre implicarea soților Iohannis în traficul de copii a fost intens discutat în media, iar azi îl vom readuce în atenția publicului. Nu numai pentru că nicio autoritate a statului nu a făcut o anchetă, însă vom aborda şi parcursul jurnalistului Dan Tăpălagă, cel care a scris ştirea respectivă în anul 1997 în fostul cotidian național ”Ziua”.

Presa a abordat mai intens implicarea soților Iohannis în traficul de copii după anul 2000, deşi subiectul a mai fost abordat şi înainte ca marile ziare sau televiziuni să dezbată problema Subiectul a fost readus în actualitate după anul 2000 de către diferiți jurnalişti care au redat întreaga operațiune pusă la cale de Klaus şi Carmen Iohannis.

Înainte ca presa să dezbată mai intens acest subiect, informațiile despre drama familiei care şi-au adoptat nepoții către canadieni cu ajutorul familiei Iohannis a fost dezvăluită în anul 1997 de către Dan Tăpălagă, jurnalist pentru o scurtă perioadă la fostul cotidian național ”Ziua”, ştire pe care o vom publica integral, la fel cum vom publica şi reacțiile ulterioare ale lui Dan Tăpălagă pentru a evidenția ceea ce Traian Băsescu spunea cândva: ”Tăpălagă, unul care m-a lins fără să-i cer. Voluntar a fost. Acum şi-a schimbat obiectul lingerii”.

Așadar, vă prezentăm integral știrea scrisă de Dan Tăpălagă în 1997 în ”Ziua”, intitulată ”Doi bătrâni din Rășinari-Sibiu se tem că nepoții lor au ajuns într-o bancă de organe”.

”Soții Arene Dianne și Alain Roger Lalande au înfiat, în 1990, patru copii din România, deși mai aveau două fete. Ei au promis familiei Iliuț că-și va vedea anual cei trei nepoți. De șapte ani, bătrânii nu au primit decât o fotografie în care apărea doar unul dintre copii. În primăvara acestui an, bunicii au aflat că presa canadiană a demascat o afacere cu copii vânduți, în care apărea și numele nepoților lor.

Familia Iliuț din comuna Rășinari, județul Sibiu, se teme că cei trei nepoți ai săi, înfiați în 1990 de soții Lalande din Canada au fost vânduți la graniță sau au fost folosiți pentru o bancă de organe. În 1990, tatăl copiilor și-a înjunghiat soția, după care s-a sinucis. Familia Iliuț, bunicii celor trei copii, nu a avut posibilități materiale să crească un băiat de trei ani și două fetițe de cinci, respectiv trei ani. Familia Lalande s-a folosit de situația delicată în care se aflau copiii și, cu ajutorul profesoareo Carmen Johannes, i-a convins pe bătrâni să accepte înfierea lor. Vasile Iliuț și surorile lui, Anca și Elena, au fost înfiați de familia de canadieni în condiții perfect legale în 14 august 1990, iar bunicii lor au primit asigurări că micuții vor reveni în România în fiecare an. Familia Iliuț a așteptat în van șapte ani să-și revadă nepoții. Ei sunt alarmați de veștile trimise de un preot canadian de origine română în primăvara anului 1997, care confirmau zvonul că aceștia au fost vânduți la graniță de familia Lalande. Familia Iliuț își vrea nepoții înapoi și cere ajutorul ambasadei Canada din București în elucidarea acestui caz.

Soții Lalande din Canada au înfiat, în 1990, patru copii din Sibiu, deși mai aveau două fete acasă

Vasile Iliuț din comuna Rășinari, tată a trei copii minori, și-a omorât soția în 1990 și apoi s-a spânzurat. Rămași fără părinți în urma acestei tragedii, Vasile Iliuț (5 ani) și surorile lui, Elena (3 ani) și Anca (8 ani) urmau să fie crescuți de bunicii din partea tatălui. Bătrânii Iliuț nu au avut însă bani să-și crească nepoții și intenționau să-i deaîn grija unei Case de copii. Maria Iliuț, bunica acestor copii, a afirmat că, în 11 iunie 1990, a fost vizitată neașteptat de profesoara Carmen Johannes de la Liceul ”Gheoghe Lazăr” din Sibiu, care i-a propus să dea copiii unei familii de canadieni. Bătrâna susține că profesoara a convins-o de seriozitatea soților Lalande, spunând că și ea are un copil de 5 ani, care a fost ținut o vreme de canadieni, prietenii ei de familie. Arene Dianne și Alain Roger Lalande, ajutați de profesoara de engleză, i-au convins în cele din urmă pe bunicii Iliuț, că nepoții lor vor crește în deplină siguranță în noua lor familie și că vor duce o viață mai ușoară în Canada. În 14 august 1990, soții Lalande au încheiat actul de înfiere la Tribunalul Sibiu, în condiții perfect legale. Ca să le înlăture bărtrânilor orice îndoială, soții Lalande, ajutați de profesoara Johannes, au încheiat pe o coală de hârtie un ”contract fără nici o valoare juridică, prin care se obligau să nu despartă copiii și să îi aducă în România în fiecare an”. Bunicii copiilor susțin că profesoara Johannes le-a cerut contractul și nu l-a mai înapoiat. În mod curios, pe actul de înfiere încheiat pentru copiii familiei Iliuț mai apare un nume: Ada Maria Scutelnicu, o fetiță de la Casa de Copii din Sibiu. Așadar, soții Lalande, care aveau deja două fiice, vin în România și înfiază patru copii. Canadienii explică acest lucru astfel: ei au toate condițiile să-i crească. Maria Iliuț ne-a declarat: ”Mi-am dat seama că sunt oameni zgârciți pentru că nu au adus bomboane copiilor nici măcar o dată”.

Într-o afacere cu copii vânduți apărea și numele copiilor familiei Iliuț

Deși au trecut ani de zile de la despărțirea de nepoți, familia Iliuț nu a primit nici o veste despre soarta celor trei copii. Bătrânii le-au trimis scrisori canadienilor, în care insistă să-și vadă nepoții, după cum li s-a promis, însă nu au primit nici un răspuns. La începutul anilor `90, zvonurile despre traficul de copii din Casele de Copii erau în toi. Maria Iliuț ne-a spus că în 1992 a căutat-o disperată pe Carmen Johannes la liceul unde aceasta preda, amintindu-și că profesoara de engleză afirmase odată că se află în bune relații cu soții Lalande. Bunicii Iliuț sperau să afle de la ea în ce situație se află cei trei copii. Bătrâna ne-a spus că profesoara nu a recunoscut legătura cu soții Lalande și i-a amenințat pe bunici, cerându-le să fie lăsată în pace. Bătrânii și-au dat seama că au fost mințiți de profesoară când au aflat că ea nu are nici un copil de cinci ani. Îngrijorarea familiei Iliuț a sporit. În primăvara acestui an, Sorin Dragoe, consilier în primăria din Rășinari, a fost anunțat telefonic de un preot canadian de orgine română, plecat cu ani în urmă din comună, că a citit în ziare despre o afacere cu copii vânduți și că în articol apărea și numele copiilor familiei Iliuț. Bătrânii afalseră, cu puțin timp în urmă, că doi dintre nepoții lor au fost vânduți la graniță. Această variantă li se pare bătrânilor posibilă, deoarece în singura poză primită din Canada, apare doar unul dintre copii.

Profesoara Carmen Johannes se contrazice

Profesoara Johannes a negat, vădit speriată, faptul că ar fi scris un al doilea contract sau că i-ar fi amenințat pe bătrâni. Ea a recunoscut că a mai ”intermediat” o înfiere, în sensul că a tradus discuțiile. Profesoara a afirmat că bătrânii au căutat-o ”de mii de ori” ca să o întrebe despre soarta copiilor. După câteva minute, ea ne-a declarat că familia Iliuț a căutat-o o singură dată la liceul unde predă. Carmen Johannes era vădit tulburată în timpul discuției și a afirmat de mai multe ori că totul s-a petrecut în condițiile legii. Familia Iliuț, îngrijorată de soarta nepoților, vrea să-i aducă pe copii în țară. Ei cer ajutorul Ambasadei Canada din București pentru elucidarea cazului. Adresa familiei Lalande, trecută pe actul de înfiere, este Tumbler Ridge 163 Kiaketinaw Cres – Canada”.

Așa cum am mai menționat, articolul de mai sus este semnat de către Dan Tăpălagă. Au trecut anii și cum zicea Băsescu în 2016, ”Tăpălagă a schimbat sensul lingerii”. Cu cruciulița sfintei Macovei la gât, Dan Tăpălagă este acum la datorie și aduce o propagandă în jurnalism, propagandă evidentă în favoarea DNA, SRI, Macovei și a soții Iohannis. Amintim că în 2015, Tăpălagă a semnat în HotNews un articol prin care o elogia pe Carmen Iohannis, după ce jurnalistul a făcut parte din Grupul de presă care i-a însoțit pe soții Iohannis în călătoria în Franța. Tot Tăpălagă a solicitat public înființarea instituției primei doamne, după modelul american.

Deci Tăpălagă, nesurprinzător, ne-a arătat pe parcursul anilor că nu mai susține ceea ce în 1997 a scris despre soții Iohannis și acum cuplul prezidențial e numai lapte și miere.  Marius Albin Marinescu, directorul publicației ”Justițiarul” afirmă că l-a contactat pe Dan Tăpălagă, după ce a investigat mai mult acest subiect realizând că ”faptele comise de către soții Iohannis sunt mult mai grave decât cele scrise la avea vreme în ”Ziua de Ardeal”, fiind vorba de implicarea într-un grup de crimă organizată specializat în traficul de internațional de carne vie”, notează jurnalistul.  Acesta povestește că l-a frapat anumite lucruri la ”alunecosul personaj”, surprins fiind că Tăpălagă ”începuse să se dezică de cele scrise cu mânuța lui în anul 1997. Cică nu era chiar așa, articolul a conținut exagerări și Iohannis nu ar fi chiar așa de ticălos. Mai mult, mi-a dat de înțeles că articolul a fost scris la ordin cu scop de șantaj”.

Și ca să închei cu Tăpălagă, bursierul de la”Freedom House”, un ONG finanțat de Fundația Soros, se impune să amintim din nou vorba lui Băsescu: ”Tăpălagă (…) și-a schimbat obiectul lingerii”.

NUP pentru soții Iohannis

Investigațiile despre implicarea soților Iohannis în traficul de copii au mers mai departe după ce Tăpălagă a semnalat acest odios episod. În publicația ”Justițiarul” apar mai multe anchete privind implicarea soților Iohannis în traficul internațional de copii semnate de Marius Albin Marinescu. Într-o investigație scrisă în 2009, jurnalistul spune că a aflat despre această poveste abia în anul 2000 și de atunci a adunat, cu tenacitate, mărturiile legate de adopțiile celor trei frați Iliuț.

”Aceştia au fost adoptaţi împreună cu fetiţa Anda Maria Scutelnicu, în vârstă de doar patru luni, copilul „din flori” al unei tinere din Tălmaciu, fără posibilităţi materiale şi repudiată de propria familie. Am predat aceste probe (materiale audio şi video) sublocotenentului Cristina Ghişoiu de la Serviciul Combatere a Crimei Organizate (S.C.C.O. )- I.P.J. Sibiu în data de 13 iunie 2000. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus neînceperea urmăririi penale faţă Iohannis Klaus şi Iohannis Carmen în dosar nr. 423/P/2000, având ca obiect înfierile ilegale. Direcţia de Combatere a Crimei Organizate (D.C.C.O.) din cadrul Inspectoratului General de Poliţie (I.G.P.) a efectuat cercetări cu privire la traficul de copii, respectiv adopţii ilegale, în care au fost implicaţi cei doi Iohannis în dosarul 346007/2000. Mă întreb dacă mai există acest dosar în arhiva I.G.P.? Personal, mă îndoiesc. În anul 2000, subsemnatul am sesizat Camera Deputaţilor, la Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii atât despre traficul de copii, cât şi despre obţinerea frauduloasă de către aceeaşi familie Iohannis a celor două imobile. În naivitate mea, eu chiar credeam că o comisie a aleşilor poporului, cu o titulatură aşa stufoasă şi războinică chiar se va implica şi va face dreptate. Iluzii deşarte! Am persistat în naivitate şi am revenit la aceeaşi comisie, aducând-o la Bucureşti pentru audiere şi pe doamna Iliuţ Maria, pe cheltuiala mea (transport, masă) în data de 3 martie 2004. A fost invitat la audieri şi Iohannis, în două rânduri, dar acesta a sfidat Parlamentul, refuzând să vină. Regulamentul Camerei Deputaţilor nu prevede sancţiuni pentru persoanele care refuză să vină. Un regulament făcut de şmecheri pentru alţi şmecheri!

Bunica Maria Iliuţ s-a adresat şi lui Ion Iliescu, în ultimul său mandat de preşedinte, dar a primit un răspuns „în doi peri”, iar promisiunile din scrisorica alcătuită din două propoziţii şi o frază, primită de la Preşedinţie, a rămas fără nici un fel de rezultate. S-a adresat, biata bătrână îndurerată şi procurorului general al României, dar tot degeaba! Singura ei speranţă a rămas preşedintele Traian Băsescu, căruia i-a trimis o scrisoare,  imediat după emisiunea de pe postul B1 Tv, care a agitat spiritele în comuna Răşinari şi a determinat-o să reînceapă lupta pentru aflarea adevărului, fiind cea mai interesată de soarta acelor copii, sânge din sângele ei. Femeia, chiar dacă nu are multă şcoală şi nu este cultă, posedă o inteligenţă nativă, dând dovadă de logică şi intuiţie, calităţi care au ajutat-o şi în cercetările pe care le-a desfăşurat de una singură, până să iau eu legătura cu ea. Astfel a reuşit să găsească liceul „Gheorghe Lazăr” unde lucra Carmen Iohannis, deşi aceasta nu-i spusese unde predă limba engleză. Tot aşa a aflat că cei doi „geambaşi” ştiau de tragedia din familie şi de nepoţii ei, rămaşi orfani, de la Mitrea, un unchi de-al copiilor dinspre mamă, care era şi el vârât în banda traficanţilor de copii, găzduind copii abandonaţi într-o cameră închiriată special cu acest scop”, scrie jurnalistul  Marius Albin Marinescu.

Iohannis se acuză

În  2000, Iohannis a recunoscut într-o conferinţă de presă că a primit cadouri de la familia canadiană, iar soţia lui le-a fost doar translator și că el doar i-a însoțit pe canadieni. Mai mult, nu a dat detalii despre ce fel de cadouri a primit, în schimb legea adopţiilor din 1990 interzicea clar primirea de foloase necuvenite în procesele de adopţii de copii. Justitiarul.ro precizează că şi în 2014 Iohannis avea trecută în declaraţia de avere suma de 9.000 de dolari, depusă la bancă încă din anul 1990. Iar doi ani mai târziu îşi cumpără prima casă cu 75.000 de mărci germane. Oare de unde avea Iohannis atunci atâta bănet?

El recunoaşte, întrebat fiind şi după o scurtă ezitare, că pe lângă această înfiere a mai intermediat una în anul următor (1991), dar afirmă că vor veni canadienii cu acel copil şi-l va prezenta presei sibiene. La fel, Iohannis recunoaşte că familia Lalande (Alain Roger şi Arlene Dianne), cei care i-au adoptat pe fraţii Iliuţ, împreună cu fetiţa Anda Maria Scutelnicu, au fost cazaţi la domiciliul soţilor Iohannis.

Adopție ilegală

Aceeași sursă spune că Legea 11/1990, intrată în vigoare cu două săptămâni înainte ca Tribunalul Sibiu să legalizeze adopţia, prevedea în mod expres, la Art. 3, că: „Străinii sau cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot adopta numai copii aflaţi în evidenţa Comitetului Român pentru Adopţii şi care nu au putut fi încredinţaţi sau adoptaţi în ţara, în intervalul de cel puţin şase luni de la luarea în evidenţa”. Ori, copiii respectivi nu au fost nicicând luaţi în evidenţa acelui Comitet de Adopţii, iar de şase luni nici nu poate fi vorba, deoarece în urmă cu patru luni părinţii lor mai trăiau, iar micuţa Scutelnicu nici nu era născută! Deci adopţia a fost total ilegală, iar judecătorii au ignorat Legea 11/90, deşi o citează cu tupeu în sentinţa lor. În aceeaşi conferinţă de presă, Iohannis invocă faptul că adopţia a fost cu drepturi depline şi familia aparţinătoare nu mai are dreptul să ia legătura cu copiii adoptaţi. Total fals! Îl contrazice Dreptul Internaţional al Copiilor, care spune, la Art. 1, că fiecare copil are dreptul legitim să-şi cunoască părinţii şi familia din care provine.

Socrii președintelui țineau copii în coșuri de nuiele

Publicația ”Justițiarul” mai spune că deţine două mărturii, de la persoane diferite, care nu se cunosc între ele, privind copii ţinuţi în coşuri de nuiele la familia Lăzurca, socrii lui Klaus Iohannis şi un anume Radu Gheorghe, fratele Georgetei Lăzurca, fost activist comunist,unchiul lui Carmen. Problema devine şi mai gravă, deoarece nu este vorba doar de adopţia fraţilor Iliuţ şi a Andei Scutelnicu. Chiar bunica, Maria Iliuţ, afirmă că erau două familii de canadieni, împreună cu Carmen Iohannis, la Tribunalul Sibiu şi, în timp ce familia Lalande a adoptat cei patru copii, cealaltă familie a adoptat cinci!

Soții Iohannis și-au cumpărat casă din banii obținuți din traficul de copii

Cu banii obţinuţi din trafic internaţional de copii, soţii Iohannis şi-au cumpărat, în anul 1992, o casă pe strada Bâlea din Sibiu, la numărul 29. Au plătit fostului proprietar, un sas adevărat, care a plecat definitiv în Germania, suma de 75.000 mărci germane. Ei nu au cum să justifice aceşti bani, fiindcă nu aveau alte venituri decât salariile de profesori, mai scrie sursa citată.

În 2013, Maria Iliuț, bunica celor trei copii vânduţi de soţii Iohannis unei familii de canadieni a decedat, însă un lucru este cert: de 28 de ani nu se mai știe ce s-a întâmplat cu cei patru copii adoptați de către familia Lalande din Canada prin intermediul soților Iohannis, iar în ciuda negării permanente a complicității cuplului prezidențial, dovezile că gradul de implicare a fost total sunt numeroase!