Noul Cod Fiscal a introdus impozitul pe porci, vaci sau găini. Legea este intrata în vigoare.

Primul an de plată a impozitului pe venit agricol, adică 2013, n-a fost din cale afară de strict. Începând din 2014, însă, cam toată lumea va trebui să-şi facă declaraţiile la timp şi să plătească aşa cum o cer Finanţele.
De asemenea, vă prezentăm situaţia primului an de impozitare: din vreo 10.000 de gălăţeni care ar fi trebui să-şi depună declaraţii, au făcut-o aproape 9.000, dar numai puţin peste 6.000 şi-au şi achitat datoria către stat. Chiar şi aşa, s-au strâns milioane bune la buget.

Ban cu ban se fac milioanele la buget

Unul dintre argumentele prezentate de guvernanţi, la introducerea acestui impozit, a fost că efortul pe care îl va face ţăranul ca să plătească noua dare va fi mic, dar bugetul va strânge sume considerabile, la final, din această sursă. Cel puţin cu cea de-a doua parte, putem fi de acord. DGRF Galaţi informează că cei 6.029 de fermieri care şi-au achitat obligaţiile au plătit către stat nu mai puţin de 4.493.785 lei. Estimativ, la nivel de ţară, suma colectată în 2014 ar putea sări, deci, cu mult peste 100.000.000 lei, bani care ar ajuta mult agricultura, dacă ar fi folosiţi aşa cum trebuie.

Cine şi cât datorează

 Suprafeţele impozitate, culturile vizate şi normele de venit
Plătesc impozit pe venit agricol persoanele fizice care au explotaţii ceva mai răsărite. Mai exact, se plăteşte 16 la sută din norma de venit, la hectar sau din numărul de capete de animale. Suplimentar, vi se va mai percepe o taxă de 5,5 la sută pentru asigurarea de sănătate.
Iată culturile impozitate, suprafeţele pentru care se percep banii şi normele de venit.

Culturi vegetale

Plătesc impozit ţăranii care cultivă peste două hectare de: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod. De asemenea, sunt taxaţi cei care au peste 1,5 hectare de livadă de pomi fructiferi şi leguminoase pentru boabe. Vor plăti şi fermierii care cultivă peste un hectar de tutun, dar se vor impozita şi suprafeţele care depăşesc jumătate de hectar de legume în câmp şi vii pe rod, dar şi cele care depăşesc 0,3 hectare de flori şi plante ornamentale şi 0,2 hectare de legume în spaţii protejate.
Normele de venit anuale, la hectar, sunt următoarele: cereale (449 lei), plante oleaginoase (458 lei), cartofi (3.488 lei), sfeclă de zahăr (697 lei), tutun (1.060 lei), hamei pe rod (1.483 lei), legume în câmp (4.001 lei), legume în spaţii protejate (8.033 lei), leguminoase pentru boabe (801 lei), pomi pe rod (4.709 lei), vie pe rod (1.385 lei) şi flori şi plante ornamentale (11.773 lei).

Până când se declară şi se achită

* Până pe 25 mai, pregătiţi formularele 220 şi 221 * Plata în două rate sau trimestrială, în avans
Gradul de declarare şi de colectare a impozitului pe venit agricol a fost bun în 2013, mai ales pentru că oamenii s-au acomodat cu sistemul şi ştiu, în linii mari, ce au de făcut de acum încolo. Începând din 2014, toţi micii producători agricoli pe care legea îi obligă să îşi declare exploataţiile, spre impozitare, sunt aşteptaţi să o facă la timp şi corect.
Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi ne-a informat că există două categorii de persoane care trebuie să-şi declare exploataţiile pentru impozitare pe normele de venit agricol. Mai exact, cei în cazul cărora impunerea se face în baza normei de venit şi cei în cazul cărora impunerea se face în sistem real, pe baza evidenţei contabile în partidă simplă. Primii completează formularul 221, iar cei din a doua categorie trebuie să prezinte formularul 220. Cu toţii sunt însă aşteptaţi să depună cele două tipuri de formulare până cel mai târziu pe 25 mai.
Pentru persoanele la care impunerea se face în baza normei de venit, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, emite şi comunică decizia de impunere. Plata impozitului stabilit şi comunicat se efectuează în două rate, astfel: 50 la sută până la data de 25 octombrie inclusiv şi cealaltă jumătate până pe 15 decembrie, inclusiv.
Situaţia este diferită în cazul persoanelor care suportă impunerea bazată pe contabilitatea în partidă simplă, unde plăţile se fac trimestrial, anticipat, menţionează Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Galaţi.
Întârzierile atrag după ele sancţiuni şi penalităţi.

Exemplu de calcul

Să presupunem că aveţi cinci hectare cu grâu, două cu porumb şi unul cu vie pe rod. La grâu, vi se va percepe impozitul doar pentru cele trei hectare care depăşesc suprafaţa neimpozabilă de două hectare. Mai exact, norma de venit este de 449 de lei pe hectar, adică 1.347 lei pentru trei hectare. La porumb aveţi doar două hectare, aşa că nu plătiţi impozit, nedepăşind suprafaţa neimpozabilă. La vie, depăşiţi cu jumătate de hectar suprafaţa neimpozabilă. Mai exact, din norma anuala de venit de 1.385 lei pe hectar, vă revine 692,5 lei.
Plătiţi, din normele pe venit aferente suprafeţelor impozabile, 16 la sută plus încă 5,5 la sută pentru Sănătate. Adică 21,5 la sută. În cazul nostru, la toate cele trei culturi, aveţi de plătit 21,5 la sută din 1.347 lei + 692,5 lei. Adică 438,4 lei.

Cum ne conving Finanţele să dăm banii

Evident, constrângerea legală, aplicarea de penalităţi şi executarea datornicului sunt metode recunoscute de a-l convinge pe contribuabil să-şi plătească dările, de preferinţă la timp. Totuşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi ne-a informat că, în spatele colectării impozitului pe venit agricol se desfăşoară, înainte de toate, o muncă susţinută de educare a contribuabilului şi de colectare şi prelucrare a datelor.
DGRFP Galaţi susţine că a încheiat protocoale de colaborare privind încasarea impozitului cu 54 dintre cele 62 de primării din judeţ. Procentual, relaţiile contractuale acoperă 87 la sută din numărul total de primării gălăţene.
Totodată, Finanţele spun că transmit către primării comunicate şi informări referitoare la completarea declaraţiilor privind veniturile obţinute din activităţi agricole, inclusiv a formularelor 200 şi 220 şi chiar efectuează deplasări la primării în vederea acordării de asistenţă privind completarea declaraţiilor fiscale şi preluarea acestora în vederea înregistrării şi prelucrării.

De vineri se aplica noul Cod Fiscal, care impoziteaza pentru prima data veniturile micilor agricultori. Fermierii trebuie sa-si declare suprafetele cultivate si animalele din ograda.

Insa, cand aud de noi biruri, multi spun ca decat sa plateasca taxe la stat pentru Ghita si Joiana, mai bine ii transforma in carnati si friptura.

Noul Cod Fiscal spune ca cine are peste sase porci trebuie sa plateasca un impozit de 12 lei pentru fiecare animal. Tanti Maria are o solutie mai buna: ii vinde.

Si vacile sunt impozabile daca sunt cel putin trei intr-un grajd, asa cum are domnul Balog. Scapa de impozit doar taurasii, pentru ca sunt masculi.

Statul va recunoaste insa cheltuielile cu furajele, medicamentele si transportul.

„Din venitul brut se scad cheltuielile, se obtine un venit net si asupra acestui venit net se aplica un impozit de 16% si o cota de 5,5% pentru contributiile la Fondul de Sanatate”, explica Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor.

Pentru o vacuta mai slabuta, care da doar 10 litri de lapte pe zi, fermierul are incasari 5.000 de lei pe an. Statul considera drept castig net doar 453 de lei, pentru care fermierul va plati un impozit anual de 97 de lei.

Si apicultorii cu mai mult de 50 de stupi intra in vizorul Fiscului.

Statul considera ca o familie de albine care produce anual 30 de kilograme de miere ii aduce apicultorului un castig de 70 de lei, pentru care va trebui sa plateasca impozite de 15 lei pe an.

Probleme vor fi la impozitarea celor care au in ograda peste 100 de gaini, pentru ca aici nu exista evidente foarte sigure.

Autoritatile trebuie sa mai lucreze la metodele de numarare a animalelor din curtile oamenilor si spun ca vor folosi chiar si satelitii pentru culturi.

Citește articolul integral pe: CYD.RO