Mircea Rusu, poliţistul care a fost în Clubul Alegria când apropiaţii celor de la Scutul Negru au fost bătuţi, este cel care a întocmit dosarele agenţilor de la Scutul Negru. Ministrul de Interne, Radu Stroe, ar trebui să trimită un nou corp de control să verifice relaţiile primejdioase ale şefului Biroului de Investigaţii Criminale. Poliţistul este suspect de incompatibilitate, mai ales că în dosarul celor care le-au aplicat o bătaie soră cu moartea lui Vlad Alin Liviu şi Alexandru Daniel Moldovan, autorii au fost acuzaţi numai de vătămare corporală, deşi erau mai mulţi oameni de faţă, în timp ce agenţii de la Scutul Negru, care le-au aplicat o corecţie celor din bar fără să fie nimeni de faţă, au fost acuzaţi de ultraj. Cei de la Poliţie împreună cu cei de la Parchet au încurcat acuzaţiile, oare să fie cu vreun interes?

Alegria despre care v-am relatat anterior. Gaşca lor este completată de alţi interlopi precum Ilie Bâlc, Tomas Baias şi alţi oameni suspecţi. Ei au bătut doi oameni, apropriaţi ai celor de la Scutul Negru, iar apoi au mai iscat un scandal la UPU în aceeaşi seară. Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate certificatele medico-legale ale celor doi bătuţi care au 42-45 şi respectiv 28-30 de zile de îngrijire medicală.

Aceiaşi interlopi au provocat un scandal şi în discoteca din Aghireş, când Poliţia a fost nevoită să cheme Scutul Negru. Chiar dacă oamenii au fluturat săbii şi bâte în faţa poliţiştilor, ei nu au păţit nimic. Tot aceiaşi interlopi i-au bătut pe cei de la Scutul Negru la Peninsula şi nu au fost acuzaţi de ultraj. Se pare că
aceştia operează în numele societăţii PP Protect, iscând scandal oriunde este prezentă concurenţa acestora.

Interlopii salvați, justițiarii arestați
Culmea este că protecţia fostului general Pop Puşcaş Teodor funcţionează atât în dosare penale, unde protejaţii acestuia sunt scutiţi de acuzaţii de ultraj, în timp ce “concurenţa” fostului şef de Poliţie, firma de pază Scutul Negru, este acuzată de astfel de fapte fără să se aducă dovezi noi. Mai precis, 12 agenţi de la Scutul Negru au fost arestaţi preventiv, iar 10 dintre ei îşi află soarta în această săptămâna, deşi dovezi suplimentare nu s-au adus de la consumarea faptei, 21
iunie, şi până la propunerea de arestare preventivă, 3 august. Nicio dovadă în plus nu au adus procurorii, mai mult, chiar au spus că doi dintre inculpaţi nu au lovit pe nimeni.
Atunci care este mai exact fapta pentru care i-aţi arestat pe toţi cei 10 agenţi de pază, doamna judecător Aneta Beatrice Birău?
Pentru că nu există în codul penal complicitate la ultraj. Dar probabil când e ordin se execută… Completul de recurs este format din judecătorii Ioan Marius Lupea, Alina opan, care i-au dat mandate de arestare fiului lui Horea Uioreanu, şi Ramona Mornăilă, al cărei soţ este procuror la DIICOT şi care condamnă oameni “cu dedicaţie” în favoarea colegilor soţului, conform unor informaţii publicate anterior în Gazeta de Cluj.

Închipuirea procurorilor, arestarea judecătorilor Mai mult, procurorul Marius Claudiu Boţogan foloseşte în cadrul acuzării celor 10 angajaţi ai firmei Scutul Negru declaraţia uneia dintre persoanele bătute, traficantul de droguri Tomas Baias, care nu a dorit să depună plângere. Chiar procurorul a spus că nu sunt surprinse pe imagine loviturile aplicate lui Baias: “pe imagini nu sunt surprinse loviturile aplicate numitului Baias care au dus la un număr de – de zile de îngrijiri medicale, ne putem doar închipui modul barbar prin care s-a acţionat asupra acestuia.” Numai în România se poate cere arestarea preventivă pe închipuiri. Procurorul Boţogan este un analfabet de mare clasă, făcând un dezacord flagrant în interiorul propunerii de arestare preventivă: “având asupra lor
un obiecte contondent interzise.“ Chiar judecătoarea Aneta Beatrice Birău reţine în motivarea arestării celor 10 agenţi că doi dintre ei nu au lovit pe nimeni şi deci nu pot fi acuzaţi de nici o faptă penală: “De asemenea chiar dacă din imagini nu rezultă că inculpaţii P M şi Ş ar fi aplicat lovituri, prezenţa lor în scop de intimidare a fost de natură să sporească gravitatea faptei, să întărească încrederea infracţională a agresorilor şi să sporească şansele de reuşită, motiv pentru care considerăm că se impune luarea măsurii arestării preventive şi faţă de aceştia. ” Mai mult, specialiştii în drept au explicat că pentru ultraj nu se poate acorda arestul preventiv oamenilor care nu au antecedente penale, mai ales că de cele mai multe ori decizia duce la condamnare cu suspendare în final. Mai precis, jurisprudenţa în materie de ultraj arată că magistraţii curţilor de apel dau sentinţe cu condamnare în speţe similare.

Urmăriţii penali, nearestaţi
Poliţia acţionează părtinitor în acţiunile sale. Din acest motiv, interlopii care provoacă nonstop incidente oriunde merg nu sunt decât urmăriţi penal şi nu a fost nici măcar vorba de propunerea de arestare preventivă a lor. ”Poliţiştii din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale s-au sesizat din oficiu şi au efectuat acte premergătoare cu privire la 4 suspecţi din municipiul Cluj-Napoca, pentru stabilirea participaţiei acestora la faptele descrise şi justa încadrare juridică. La data de 23.07.2013, V. Alin şi M. Alexandru au depus plângere împotriva celor patru suspecţi pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, având în vedere certificatele medico-legale care atestau faptul că cei doi au suferit leziuni vindecabile în 30-32, respectiv 40-45 zile de spitalizare. În 01.08.2013, în baza verificărilor efectuate şi a probatoriului administrat în cauză, poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale faţă de T. Ionut, M. Rareş, S. Anton şi J. Ervin pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 181 Cod Penal.
Pentru corecta informare a opiniei publice precizăm că fenomenul infracţional la nivelul judeţului Cluj s-a diminuat în primele 6 luni 2013, înregistrându-se o
scădere procentuală de 9,73 % a faptelor penale sesizate faţă de perioada similară a anului 2012, judeţul Cluj fiind printre cele mai sigure judeţe din ţară”, precizează reprezentanţii IPJ Cluj pentru stiridecluj.ro.
Ionela Filip

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.