Războiul barourilor, cel tradiţional şi cel constituţional, a luat o turnură neaşteptată. Într-un proces care se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, judecătorii din acest caz au cerut Baroului (tradiţional) Cluj, condus de avocata Gidro Stanca, să spună care sunt documentele care au stat la baza înfiinţării acestui barou. În răspunsul trimis instanţei bucureştene se regăsesc termeni precum “mâhnire” şi enunţări ale unor legi şi decrete în cuprinsul cărora nu se regăseşte termenul de înfiinţare a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), uniunea care înglobează aşa-zisele barouri tradiţionale.

Scandalul celor două barouri paralele din România a luat o turnură spectaculoasă. De la un proces deschis la judecătoria Cluj Napoca, strămutat la Judecătoria Zimnicea (jud. Teleorman), unde doi avocaţi clujeni, Marcel Holunga şi Tiberiu Kovacs, au fost condamnaţi cu suspendare pentru “exercitarea fără drept a unei profesii”, s-a ajuns până la situaţia în care reprezentanţii Baroului Cluj trebuie să demonstreze dacă baroul a fost, sau nu, înfiinţat legal.
După ce în 2008, avocaţii Holunga şi Kovacs din cadrul Baroului Constituţional au fost condamnaţi cu suspendare ei au făcut recurs, iar în momentul de faţă procesul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti sub prezidiul judecătorilor Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarca. În cadrul acestui recurs, magistraţii trebuie să judece disputa dintre cei doi avocaţi şi Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) care a formulat pe numele fiecărui avocat care profesează şi nu face parte din cadrul Uniunii câte o plângere penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii. Însă, lucrurile s-au întors împotriva Uniunii barourilor pentru că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au pus pe reprezentanţii Baroului Cluj să pună la dispoziţie actele de înfiinţare a baroului. Răspunsul (ataşat la finalul articolului) trimis instanţei este unul cel puţin ciudat pentru că în adresa baroului clujean nu se regăsesc date clare privitoare la înfiinţarea baroului. În momentul de faţă, în cadrul Baroului Constituţional sunt înscrişi peste 2.500 de avocaţi. Împotriva acestora au fost formulate tot atâtea plângeri penale pentru exercitarea unei profesii fără a avea acest drept dar, chiar dacă în unele cazuri procurorii emiteau rezoluţii de începere a urmăririi penale, magistraţii îi scoteau pe avocaţii lui Bota de sub urmărire penală. Astfel, în acest război între avocaţi, până acum s-au pronunţat peste 1.000 de magistraţi (circa 380 de procurori şi 679 judecători) care au confirmat prin aproape 400 soluţii de netrimitere în judecată, precum şi 24 de hotărâri de achitare. Dintre acestea din urmă, nouă decizii penale definitive aparţin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au decis că avocaţii lui Bota nu încalcă legea profesând în cadrul barourilor nou constituite.

Banii înfiinţează şi desfiinţează

Într-un raport al unei asociaţii din care fac parte magistraţii români, societatea Sojust, se arată modul ciudat în care Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a dobândit personalitate juridică înainte de actul de constituire.
“Aparent, UAR (care din 2004 a devenit Uniunea Naţională a Barourilor din România – UNBR) şi barourile şi-au dobândit personalitatea juridică chiar înaintea constituirii lor de iure. Asta pentru că într-un ultim articol (al patrulea şi ultimul!), decretul lege nr. 90/1990 ţinea să traseze cu fermitate şi sarcina potrivit căreia în termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii Avocaţilor din România. (!?) Avem şi în prezent dificultăţi în a identifica subiectul activ al prevederii citate – practic cine trebuia să constituie structurile respective? Pe fondul creşterii exponenţiale a numărului doritorilor de avocatură, profesia, controlată de o „veche gardă”, a început să se autoprotejeze instituind diverse obstacole în forma unor interviuri, apoi examene, dar mai ales în forma tutelei impuse avocaţilor stagiari pentru perioada de stagiu şi, în cele din urmă, prin examenul de definitivare în profesie. Acum, tinerii avocaţi sunt cronic marginalizaţi, Barourile nefăcând nimic substanţial pentru a le facilita debutul în profesie sau, eventual, pentru a le proteja demnitatea şi a preveni căderea acestora în compromis”, se arată în raport.
În momentul de faţă, miza acestui litigiu dintre cele două barouri paralele sunt banii plătiţi de orice avocat care doreşte să profeseze. În mod normal, toţi absolvenţii Facultăţilor de Drept pot profesa dacă sunt apţi din punct de vedere medical şi dacă au promovat examenul de intrare în barou cu media 7 şi, la fiecare disciplină, penală şi civilă, au luat cel puţin nota 6. Cu toate acestea, lucrurile sunt mai complicate pentru că fiecare viitor avocat trebuie să facă stagiatură la un avocat care profesează de cel puţin 6 ani de zile. În acest stadiu intervin banii, pentru că stagiatura poate costa în jur de 10.000 de euro, bani pentru care nu se taie nici o chitanţă.
“Lipsesc, din păcate, adevăratele repere morale şi exemplul personal notabil în exercitarea demnă a profesiei de avocat, deşi legile şi statutele de organizare şi funcţionare abundă de principii şi norme de conduită aplicabile membrilor profesiei. La o privire critică şi sinceră din interior, nu putem trece cu vederea faptul că printre avocaţi persistă jocul cu compromisul, dependenţa economică, evaziunea fiscală, dar şi frica paroxistică (însă nu tocmai neîntemeiată) de reprimare abuzivă a opiniilor dizidente de către unii lideri alienaţi de cei pe care sunt prezumaţi că îi reprezintă”, mai arată raportul Sojust.

BOX

“În ceea ce priveşte obligarea instituţiei noastre la a depune la dosar “documentele de înfiinţare (lege de înfiinţare, hotărâre judecătorească de înfiinţare), statutul sau eventualul act constitutiv al acestui barou, cât şi al UNBR” – cu MÎHNIRE vă depunem la dosar actele solicitate, cu explicaţiile necesare, deşi aceste acte sunt publice. Acestea au generat numeroase discuţii care au fost lămurite deja, atât de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de Curtea Supremă a Drepturilor Omului: I. conform art. 28 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică poate lua fiinţă prin efectul legii şi nu trebuie să fie înregistrată decât dacă legea de înfiinţare o cere (art. 32); II. Ca atare, “actul de înfiinţare” al instituţiei noastre este Legea; III. Ultima lege de organizare a profesiei de avocat este Legea nr. 51/1995; IV. Toţi avocaţii dintr-un judeţ constituie un barou, iar toate barourile constituie Uniunea Naţională a Barourilor din România; V. Congresul avocaţilor a adoptat şi modificat Statutul profesiei de avocat, care în anexe cuprinde şi formularistică şi modelele însemnelor profesiei; Chiar dacă cineva poate admite că UNBR, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 5 şi Baroul Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Pavel Roşca nr. 4, ap. 15 nu funcţionează legal (cu toate consecinţele nulităţii actelor întocmite de cei 910 avocaţi), pentru că nu ar avea “acte” de înfiinţare, nu se poate admite că Statutul profesiei de avocat poate fi invocat de membri “Baroului Constituţional”, pentru că acesta este votat de avocaţii din barourile mai sus amintite. Ca atare, vă anexăm toate actele ce ar putea fi studiate pentru a vă convinge că: – Noi funcţionăm legal; – Nu avem nevoie de “act de înfiinţare” pentru că acesta este Legea; – Calitatea noastră de avocaţi este dobândită conform legii din momentul accesului în profesie; – Oricine de afara acestei legi susţine că este avocat este un impostor; – Astfel de persoane vatămă justiţia în sine; – Prin simpla modalitate în care aceste persoane au înţeles să “lungească”’ procesul penal pentru a scăpa de pedeapsă, se dovedesc a nu fi demni de o profesie juridică; – A nu da curs constituirii noastre ca parte civilă înseamnă desconsiderarea profesiei de avocat şi a avocaţilor din Baroul Cluj, care luptă de aproximativ 7 ani pentru stârpirea fenomenului “avocaturii paralele”; – Nu suma de bani este relevantă, ci principiul; – Recursul nostru este fondat întrucât constituirea de parte civilă s-a făcut în faţa primei instanţe, la Judecătoria Cluj-Napoca şi susţinută apoi în faţa Judecătoriei Zimnicea”. Baroul Cluj, prin Decan, dr. av. Gidro Stanca Ioana”, se arată în adresa Baroului Cluj.

Conform articolului 1 din Legea 3/1948: „Barourile avocaţilor şi Uniunea Avocaţilor din România se desfiinţează pe data publicării prezentei legi”. În urma acestei legi, nu a mai fost emisă vreo altă lege, decret sau ordonanţă de urgenţă prin care UNBR să se înfiinţeze în mod explicit. După 1990, Legea 51/1995 a profesiei de avocat apare ca o lege de exercitare a profesiei şi nu de înfiinţare a vreunui barou sau uniuni şi, mai mult, trebuie avut în vedere şi faptul că până la apariţia acestei legi, avocaţii şi-au exercitat profesia.
Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.