În ce dosare din Cluj și-a băgat SRI coada, profitând de protocoalele cu justiţia

Implicarea Serviciului Român de Informații în dosarele penale este ilegală. O spune și Curtea Constituțională a României care a stabilit la începutul acestui an existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, ca urmare a protocoalelor dintre parchet și SRI. Gazeta de Cluj a făcut o analiză și vă prezentăm în ce dosare procurorii DNA – ST Cluj au dansat o horă a frăției cu ofițerii SRI.

Primul dosar penal din Cluj în care procurorii DNA au anunțat au colaborat cu ofițerii SRI este cel în care Ștefan Cadar, patronul Fany, împreună cu soția sa, Olesia Cadar au fost acuzați de procurori de date de mită, spălare de bani fals în înscrisuri sub semnătură privată și cumpărare de influență. Concret, procurorii i-au acuzat că i-au oferit mai multe bunuri fostului director  al unei direcții din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), Daniela Dobrilă, pentru a-i ajuta la alocarea unor trasee în cadrul licitației. Soții Cadar au respins acuzațiile, spunând că bunurile oferite au fost cadouri între prieteni intimi. În 2014, cei trei inculpați, alături de un angajat al firmei Fany (Paul Ovidiu Kelemen) au fost trimiși în judecată, iar în 2017 au fost condamnați, în ciuda faptului că avocatul Ștefan Cadar a prezentat instanței abuzuri comise de procurori.

 ”Mită la CJ” cel mai mare dosar de corupție judecat la Cluj

În iunie 2014 au fost trimiși în judecată Horea Uioreanu, Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu și Ioan Petran, celebrul dosar intitulat ”Mită la CJ”. În iarna anului 2018, toți inculpații au fost condamnați, cea mai grea pedeapsă fiind cea primită de Horea Uioreanu, respectiv de 6 ani și jumătate de închisoare cu executare. Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate și informativ din partea SRI. Avocatul Radu Chiriță ce îl reprezintă pe fostul președinte al CJ, a făcut solicitări către SRI prin care a cerut instituției să declasifice comunicările purtate cu DNA-ST Cluj, inclusiv cele purtate cu Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj. Cazul a ajuns în instanță, însă fără succes. Cert este că a existat o colaborare între cele SRI și DNA, așa cum chiar Direcția Națională Anticorupție a precizat în comunicatul de presă când s-a dispus urmărirea penală față de inculpați.

Rareș Pop se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia

Tot în vara anului 2014 DNA – ST Cluj a dispus trimiterea în judecată a lui Rareș Pop, fostul șef ISCTR, Claudiu Crișan (inspector ISCTR) și Radu Ioan Dohotar (inspector și membru în consiliu de conducere ISCTR). În ianuarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că protocoalele secrete dintre SRI și parchet sunt neconstituționale, însă parchetele și instanțele judecătorești vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, adică dacă s-au folosit probe obținute în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI. Rareș Pop ar putea beneficia de decizia CCR, deoarece dosarul se află în curs de soluționare și nu s-a luat o decizie definitivă. Probele din dosar ar putea fi eliminate, deoarece au fost obținute cu ajutorul SRI, ceea ce este ilegal deoarece Serviciul Român de Informații nu este un organ de urmărire penală. Dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Alba Iulia.

Uioreanu și ”cârtița” de la SRI

În iulie 2014, Horea Uioreanu a fost trimis în judecată în al doilea dosar de către DNA. De asemenea, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției în cazul a trei inculpați. Anca-Elena Albu, la data faptelor subofițer SRI — Direcția Județeană de Informații Cluj, Mihnea-Remus Iuoraș, la data faptelor subprefect Cluj, și Silvia Bălaj, (mama inculpatei Albu). În rechizitoriu, procurorii au reținut în sarcina lui Horea Uioreanu, cunoscând că Elena Albu este lucrător SRI, cu intenție, a determinat-o, în perioada 2013-2014, să-i permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității și pe care aceasta urma să ia cunoștință sau a luat cunoștință în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu. Din cei patru inculpați, toți au acceptat acordurile de recunoaștere a vinovăției și pedepsele aferente, mai puțin Uioreanu care a fost judecat și ulterior condamnat la închisoare cu suspendare. Și în acest dosar procurorii militari au beneficiat de sprijinul de specialitate al structurii de protecție internă din cadrul Serviciului Român de Informații.

Inspector școlar, condamnat pentru trafic de influență

În 1 septembrie 2014, procurorii DNA Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a fostului inspector școlar general adjunct Peter Tunde. Aceasta a fost acuzată și ulterior condamnată de trafic de influență. Potrivit DNA, ”procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații”.

Un alt caz, mai puțin cunoscut este cel în care Daniel Ninel Cosmineanu, șeful Biroului de Aprovizionare al Depoului Cluj, a fost arestat preventiv în decembrie 2014 alături de alte patru persoane, în dosarul preşedintelui CJ Timiş. Aceasta a fost acuzat pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu. Inculpații au fost trimiși în judecată, însă dosarul nu s-a finalizat. Și în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI.

SRI și DNA, obligate de instanță să dezvăluie identitatea investigatorilor

Chiar dacă acest nu a fost instrumentat de procurorii din Cluj, ci de cei din Alba, considerăm că merită menționat în acest articol. În 2015, DNA anunța că Ștefan Dimitriu, fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie Cluj și administrator al Societăţii de Construcţii Napoca SA a fost pus sub control judiciar și ulterior trimis în judecată într-un dosar de fraudare cu fonduri europene. Și procurorii din cadrul DNA – ST Alba au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI Sibiu. Mai multe persoane trimise în judecată în acest dosar au cerut în instanță ca DNA- ST Alba Iulia și Serviciul Român de Informații să comunice dacă au colaborat în filarea, interceptarea convorbirilor sau supravegherea persoanelor din dosar.

În urmă cu o lună, mai multe Curtea de Apel Alba Iulia a admis cererea acestora și dacă cele două servicii vor afirma că au colaborat în dosar, nu numai că vor fi nevoite să comunice ce informații au obținut, ba chiar să dezvăluie componenţa echipei, contribuţia şi identitatea fiecărui membru, scrie alba24.ro.

Cordoș, condamnare cu suspendare

Tot în anul 2015, procurorii DNA anunțau că au dispus urmărirea penală față de fostul senatorul PSD Alexandru Cordoş pentru complicitate la trafic de influenţă. De asemenea, Mihaiela Lucia Cordoş şi Andreea Alexandra Cordoş, soţia, respectiv, fiica fostului senatorului erau şi ele urmărite penal de procurorii anticorupţie. La două luni distanță, s-a dispus trimiterea în judecată a Mihaielei Cordoș și a lui Tiberiu Popan, iar procurorii au dispus disjungerea și continuarea cercetărilor față de Alexandru Cordoș și a fiicei sale.

”În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații”, spuneau procurorii DNA.

 În octombrie 2016, Mihaiela Cordoş, a fost condamnată de Curtea de Apel Cluj la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.

Dosar de la A la Z făcut în baza colaborării dintre DNA și SRI

 Cazul lui Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj este un caz mediatizat. În noiembrie 2015, procurorii DNA – ST Cluj anunțau că au dispus urmărirea penală și reținerea pentru 24 de ore a lui Daniel Don, fiind acuzat de luare de mită și fals în declarații. În martie 2016, Daniel Don a fost trimis în judecată, dosarul aflându-se și în prezent pe rolul instanței clujene. Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, așa cum tocmai DNA – ST Cluj a precizat în comunicatul de presă din noiembrie 2015 când s-a dispus reținerea lui. Exact ca și în cazul lui Rareș Pop, și Daniel Don ar putea beneficia de decizia CCR prin care să fie eliminate probele obținute cu ajutorul SRI. Daniel Don a declarat la începutul anului că în cazul său, chiar dacă SRI a fost implicat în supravegherea sa tehnică, acele înregistrări nu au fost înlăturate din dosar.

Mită la funcționarii din Primăria Cluj-Napoca

În octombrie 2015, procurorii DNA Cluj efectuează acte de urmărire penală într-o cauză complexă din care a rezultat că, în perioada 2013 – 2015, persoane reprezentând SC Coral Impex SRL Ploieşti ar fi oferit diferite sume de bani şi bunuri cu titlu de mită unor funcţionari din cadrul instituţiilor publice situate pe raza mai multor judeţe, inclusiv în Cluj, cu care firma derula contracte de prestări servicii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare.

S-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Adriana-Lucia Măgurean şi Mariana Capota, la acea dată şef, respectiv consilier la Serviciul Tehnic Reparaţii Imobile, Monitorizare Servicii Comunitare de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, pentru luare de mită, în formă continuată, şi faţă de Constantin Dorin Prunoiu, angajat al SC Coral Impex SRL Ploieşti, pentru dare de mită, în formă continuată.

Și în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Curtea de apel Cluj a înlăturat interceptările din dosarul lui Călin Mitică

Un alt dosar în care procurorii DNA au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI este dosarul în care au fost puși sub acuzare directori de la societățile Remarul și Transferoviar, cât și din cadrul CFR Călători. Inculpații au fost trimiși în judecată în august 2015, iar recent, Curtea de Apel Cluj a eliminat 161 de pagini de interceptări făcute în baza legii nr. 51/1991 privind securitatea națională în procesul omului de afaceri Călin Mitică. Judecătorii au concluzionat că interceptările au fost făcute de SRI prin utilizarea unor mandate de supraveghere tehnică emise de judecătorii Înaltei Curți pentru culegerea de informații, nu pentru a fi folosite ca probe în procesul penal de DNA.

DNA și SRI au tras cu urechea

Un caz foarte mediatizat în Cluj-Napoca este cel în care Anna Horvath, fostul viceprimar al Clujului a fost condamnată recent de ÎCCJ. Chiar dacă, spre deosebire de cazurile de mai sus, procurorii DNA nu au comunicat faptul că au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, în acest dosar s-a dovedit clar colaborarea dintre cele două instituții. Mai mult, Singura probă la dosar, acea înregistrare ambientală a fost ea modificată de către cei de la SRI și cu toate acestea, Anna Horvath a fost condamnată definitiv cu suspendare pentru trafic de influenţă. Inclusiv DNA – ST Cluj arată într-un răspuns la solicitarea ÎCCJ că în 17 octombrie 2018 că ”a fost constituită o echipă operativă comună pentru exercitarea competențelor specifice ale părților”.

Un alt caz este și cel în care sunt implicați David Ciceo și Ioan Bene. În ianuarie 2019, instanța a încuviințat cererea lui David Ciceo de a emite adrese către DIPI, SRI și DNA CLUJ pentru redarea integrală a comunicării dintre aceste instituții, în vederea construirii dosarului.

Sesizare la ÎCCJ privind excluderea unor probe administrate ilegal de către SRI

Completul pentru dezlegare a unor probleme de drept în materie penală a fost sesizat cu privire la excluderea probelor nelegale, anunță casa de avocatură Chiriță și asociații.

„La cererea avocaţilor din cadrul Chiriţă şi asociaţii, Curtea de Apel Tg. Mureş a dispus sesizarea completului pentru dezlegare a unor probleme de drept în materie penală cu o problemă legată de excluderea probelor nelegale în cursul judecăţii.

Problema de drept vizează momentul procesual la care instanţa de judecată se va pronunţa asupra unei cereri de excludere a unor probe. Aşa cum s-a stabilit deja atât prin decizii ale CCR, reflectată în practica instanţelor, părţile unui proces penal pot cere excluderea probelor administrate nelegal şi în faţa instanţei de judecată, nu doar în faţa judecătorului de cameră preliminară. În acest context, apare ca incert dacă instanţa se va pronunţa asupra unei astfel de cereri printr-o încheiere interlocutorie sau direct prin hotărârea asupra fondului.

O soluţie în sensul în care instanţa se pronunţă asupra unei astfel de cereri doar prin hotărârea asupra fondului ridică probleme sub aspectul respectării dreptului la un proces echitabil şi prezintă dificultăţi pentru părţi. Ar însemna ca părţile să fie nevoite să pună concluzii în faţa instanţei cu două variante: dacă se exclude anumite probe şi, respectiv, dacă nu exclud acele probe. Pe de altă parte, într-o asemenea situaţie efectele excluderii probelor ar putea fi doar una teoretică, nemaifiind posibilă înlăturarea lor fizică de la dosarul cauzei, astfel cum a hotărât deja CCR.

În acest context, în urma formulării unei solicitări de excludere a probelor administrate ilegal de către Serviciul Român de Informaţii în dosar, avocaţii firmei noastre au cerut instanţei de judecată sesizarea ICCJ cu o problemă de drept izvorâtă din această situaţie. Printr-o încheiere din 7 iunie 2019, Curtea de Apel Tg. Mureş a admis cererea de sesizare a ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea art. 1 alin. (2) rap. la art. 10 alin. (2), 102 alin. (2) şi (3) şi 281 alin. (2) C. proc. pen., în situaţia în care este invocată nulitatea absolută cu consecinţa excluderii unor mijloace de probă, este respectat dreptul la un proces echitabil al inculpatului dacă instanţa se pronunţă asupra nulităţii doar prin hotărârea prin care soluţionează şi fondul cauzei?”, cerere formulată de către inculpata K. I. în dosarul nr. 2341/102/2017”, au precizat avocații din cadrul Chiriță și asociații.