În dosarele de corupție, judecătorul Marius Lupea a fluierat șlagărul ”Achitare” pe holurile Tribunalului Cluj

Începând de luna viitoare, judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj, care s-a ocupat de multe dintre cazurile de corupție trimise în judecată, va intra în pensie. În jurul lui s-a creat o nebuloasă legată de competențele cerute de sistemul judiciar pentru judecarea dosarelor de corupție. Mapa lui profesională este ținută secretă, astfel că nu se poate ști dacă el a avut gradele respective. Mulți dintre corupții ajunși în fața lui Lupea au fost achitați. El va renunța la funcția de judecător pentru o pensie de aproximativ 20.000 lei.

Judecătorul Marius Lupea, de la Tribunalul Cluj, va intra în pensie începând cu luna viitoare. Este unul dintre judecătorii care s-a ocupat, cu preponderență, de cazurile de corupție care au fost trimise în justiție, chiar dacă mapa lui profesională, în care ar trebui să fie îndosariate competențele lui, este secretă. Astfel că, nimeni nu știe dacă magistratul este sau nu specializat pe judecarea faptelor de corupție. Mai ales că, la Curtea de Apel Cluj specializările respective sunt emise de președintele instanței și nu de Institutul Național de Magistratură, așa cum prevede legea. Mai mult, potrivit datelor publice puse la dispoziție de Institutul Național de Magistratură, Marius Lupea nu a participat la vreun curs de formare profesională pe temele combaterii sau judecării faptelor de mare corupție.

O altă certitudine este faptul că unele dintre dosarele de corupție ajunse pe masa judecătorului clujean au fost soldate cu achitare.

În 2019, Marius Lupea s-a ocupat de dosarul polițiștilor acuzați că luau șpagă de la șoferii contravenienți: bani, bere, mâncare, orice!  Pe parcursul procesului, el i-a pus pe polițiști în libertate motivând că „Amploarea faptelor lor a fost relativ redusă”,  că sumele de bani luate de la șoferi au fost ”relativ mici” și că, practic, șoferii care au dat banii sunt vinovați pentru că „proliferează acest fenomen infracțional”.

Finanțatorul ”cârtiței” de la DNA Cluj achitat

Un alt dosar de corupție care a fost judecat de Marius Lupea a fost cel în care omul de afaceri Căpriță Neicuțescu a fost trimis în judecată de fostul șef al DNA Cluj, Elena Botezan, acum judecător la Curtea de Apel Cluj.

Judecătorul l-a achitat pe Căpriță și a dispus ridicarea unui sechestru asigurator în valoare de peste 1,6 milioane de lei, sumă de bani pe care omul de afaceri ar fi obținut-o prin evaziune fiscală.

În dosar a fost implicat chiar unul dintre ofițerii de poliție judiciară de la DNA Cluj, Valentin Tătar, care a lucrat la marile anchete instrumentate de fostul procuror Botezan, dar care îi vindea informații lui Căpriță contra unor sume de bani, servicii și bunuri.

Potrivit avocatului Sergiu Bogdan, care l-a reprezentat pe omul de afaceri în proces, s-a demonstrat că Neicuțescu Căpriță nu a săvârșit nicio infracțiune, iar DNA Cluj a deschis dosarul dintr-o greșeală. Acuzațiile DNA din dosar se vizau o fraudă de un milion de euro! Verdictul de achitare a fost menținut și de Curtea de Apel Cluj. Soluția de achitare dată de judecătorul Lupea a fost dată în virtutea faptului că ”nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”.

”Tunarii” Mihai Chezan&Co din afacerea imobiliară Tower achitat

Un alt dosar, extrem de stufos, care a ajuns să fie judecat de Marius Lupea a fost ”Tower”. Omul de afaceri Mihai Chezan, a fost acuzat că a înșelat aproximativ 100 de persoane cu care a încheiat contracte de vânzare-cumpărare și le-a luat banii pentru apartamente care nu s-au mai construit niciodată.

În primăvara anului 2020, Chezan și ceilalți inculpați au fost achitați de judecătorul Marius Lupea de la Tribunalul Cluj, care a lăsat nesoluționată cauza pe latura civilă în care procurorii au calculat un prejudiciu de peste 6 milioane de euro!

Temeiul achitării a fost că ”fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

”În realitate, inculpaţii nu deţineau capacitatea şi resursele financiare de a duce la bun sfârşit proiectul, fapt pe care îl cunoşteau, însă l-au ascuns victimelor. În scurt timp, lucrările de construcţie au fost tergiversate şi, în cele din urmă, stopate, fapt care a dat naştere, treptat, unei situaţii tensionate. (…)  inculpaţii au administrat fraudulos activitatea şi bunurile celor două societăţi comerciale, în scopul decapitalizării acestora şi al obţinerii unor foloase materiale necuvenite.

Astfel, părţile civile şi vătămate care au fost induse în eroare s-au văzut aduse în starea de imposibilitate de a recupera sumele de bani date inculpaţilor. În prezentul dosar, a fost stabilit un prejudiciu total efectiv de 5.044.042,17 euro şi 4.816.253,04 lei, cauzat prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor. Părţile vătămate susţin că ar fi fost induse în eroare, în ceea ce privește posibilitățile reale de construcție a apartamentelor promise, fiind determinate în acest mod să plătească diverse sume de bani, în temeiul antecontractelor încheiate. În cele din urmă, apartamentele respective nu au fost construite / finalizate, iar părţile civile nu și-au putut recupera sumele de bani date”, arată rechizitoriul.

Guru Bivolaru judecat până la prescripția faptelor

Marius Lupea s-a ocupat și de dosarul lui Gabriel Bivolaru acuzat de trafic de persoane. Inițial, Bivolaru a fost condamnat de Curtea de Apel Alba, dar avocații lui au obținut rejudecarea procesului. La a doua rundă de justiție, liderul MISA a fost achitat de judecătorul Lupea  de la Tribunalul Cluj, pe motiv că a intervenit prescripția faptelor de care liderul MISA era acuzat.

Însă, procurorii DIICOT au o altă opinie despre termenul în care ar fi putut interveni prescripția. În cadrul unui proces pentru verificarea măsurilor preventive, judecat tot la Curtea de Apel Cluj, procurorii au cerut judecătorilor să emită un mandat de arestare preventivă pe numele lui Bivolaru, însă solicitarea a fost respinsă. În cadrul cererii cei de la DIICOT au atras atenția asupra faptului că termenul de prescripție ar fi, de fapt, anul 2024. Însă, precizarea lor nu a fost luată în calcul de judecătorii clujeni.

”În ceea ce privește afirmația că cel mai târziu anul următor (2019, n.red.) s-ar împlini prescripția cu privire la acuzația cea mai importantă, aceea de trafic de persoane, este neîntemeiată. La un simplu calcul potrivit oricăreia dintre cele două legi aplicabile, prescripția se împlinește cel mai devreme în luna martie 2024”, au arătat procurorii.

Bivolaru a fost trimis în judecată în urmă cu 12 ani, împreună cu alţi 20 lideri ai MISA, cu acuzaţiile de constituire a unui grup fascist, rasist sau xenofob, trecerea ilegală a frontierei, trafic de persoane, asociere pentru comiterea de infracţiuni, instigare la discriminare, ultraj contra bunelor moravuri. Pentru primele două acuzaţii, promovarea ideologiei fasciste şi trecerea ilegală a frontierei a fost achitat, iar pentru celelalte, judecătorul a dispus încetarea procesului penal, prin intervenirea prescripţiei faptelor. Magistratul a mai dispus şi ridicarea sechestrului asupra zecilor de bunuri imobile şi mobile ale inculpaţilor, bijuterii şi bani, instituit în urmă cu peste 15 ani.

Mai poate fi menționat faptul că procesul lui Bivolaru s-a judecat în ședințe secrete.

Drujbele din Munții Apuseni condamnate cu… suspendare

Marius Lupea a judecat dosarul unor tăieri ilegale de copaci din Munții Apuseni. Cazul de corupție nu a fost atât de vizibil, astfel că o parte dintre inculpați au fost condamnați cu suspendare, iar ceilalți achitați. Verdictul dat de judecător a fost menținut și de instanța superioară.

Frații Ioan și Daniel Mâț, patronii firmei Valea Brazilor, care tăiau ilegal copaci din pădurile Munților Apuseni din zona Călățele, au fost condamnați la închisoare cu executare pentru că au mituit polițiștii din zonă pentru a-i lăsa în pace, iar reprezentanții instituțiilor de stat care supravegheau pădurile au fost achitați sau condamnați modic, cu suspendare, chiar dacă procurorul care a instrumentat dosarul a arătat modalitatea în care pădurile erau ”virgine” în acte, dar pe teren erau defrișate. Unul dintre cei implicați în acest dosar îl avea ca ”pilă” pe fostul Prefect al Clujului, Gheorghe Vușcan.

Mapa buclucașă

Potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Lupea nu are mapa profesională la CSM, chiar dacă legea prevede acest lucru.

”Ca urmare a cererii dumneavoastră, prin care solicitați dacă domnul Lupea Ioan-Marius, judecător în cadrul Tribunalului Cluj – Secția Penală, a parcurs forme de specializare în materia faptelor și infracțiunilor de corupție, vă comunicăm că Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu deține date în acest sens”, arată răspunsul CSM.

Răspunsul vine în urma unei solicitări făcute de Radu Chiriță, avocatul lui Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj, judecat de magistratul clujean într-un dosar de corupție.

Din 2014, Tribunalul Cluj a uitat să înființeze completuri specializate pentru fapte de corupție. Astfel, procese precum cele în care au fost sau sunt judecați oameni de afaceri, directori de instituții sau politicieni acuzați de fapte de corupție ar trebui să fie lovite de nulitate și rejudecate în cadrul unui complet specializat. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al instanței spune că respectivele completuri au fost desemnate în 2007, iar judecătorii din dosarele respective sunt specializați să judece acest gen de dosare, fără însă să ofere alte informații în legătură cu acest subiect.

Competențele judecătorilor de la roșu la negru

La numirea în funcție, un magistrat dobândește mapa roșie, evoluția profesională este consemnată în mapa verde, declarațiile prevăzute de lege sunt indexate în mapa albastră, evaluările profesionale și sancțiunile aplicate magistratului sunt consemnate în mapa galbenă. Documentele care nu se regăsesc în enumerarea anterioară, inclusiv înscrisurile aflate în unele dosare profesionale și care, prin conținut și particularități, nu pot fi atașate vreuneia dintre mapele menționate mai sus se înscriu în mapa… neagră!

Pensia lui Marius Lupea

Potrivit legislației, magistrații primesc pensie de 80% din ultimul salariu brut. Conform ultimei declarații de avere depuse de către magistrat, Marius Lupea încasează anual un salariu de 172.004 lei, deci aproximativ 14.000 lei lunar. Astfel, pensia judecătorului va fi de aproximativ 19.500 lei.