La sfârșitul acestei săptămâni, judecătorii de la Tribunalul Cluj au decis să o achite pe CZIGLER ERIKA-GABRIELA, acuzată de procurorii DNA Cluj de mărturie mincinoasă în dosarul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Ea a fost trimisă în judecată în decembrie 2017, ca urmare a declarației din 14 iunie 2017 de la procesul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
Judecătorul Liana Cociș de la Tribunalul Cluj a decis să o achite pe ZIGLER ERIKA-GABRIELA, acuzată de procurorii DNA Cluj de mărturie mincinoasă în dosarul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
Potrivit magistratului, procurorul DNA Ionuţ Vasile, care a făcut dosarul lui Cherecheș, a vrut să se răzbune pe ZIGLER.
În actul DNA Cluj de trimite în judecată a femeii din Baia Mare s-a arătat că: ”în zilele de 3 mai 2016, 9 mai 2016 și 14 iunie 2017, în faza de urmărire penală și ulterior în fața Tribunalului Cluj, inculpata Czigler Erika-Gabriela a fost audiată în calitate de martor în dosarul prin care a fost trimis în judecata Cherecheș Cătălin, primar al municipiului Baia Mare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (…), împrejurare în care inculpata, sub prestare de jurământ, a dat declarații neconforme adevărului. Prin afirmațiile făcute în fața procurorilor anticorupție și a instanței de judecată, inculpata a urmărit împiedicarea tragerii la răspundere penală a persoanei trimise anterior în judecată”, arată DNA Cluj.
Declarația dată de Czigler în cadrul procesului este favorabilă primarului și în defavoarea denunțătorului Cristian Șpan, care i-a fost șef femeii la firma EMM. Ea a povestit cum a fost trimisă la bancă de Șpan cu o sumă mare de bani (7-8 mii lei). Denunțătorul declarase ca banii au fost dați unei alte martore din dosar, apropiată de Cherecheș.
La scurt timp după această declarație, femeia a primit un loc de muncă la SC Vital SA, distribuitorul de apă din Baia Mare, societate aflată în administrarea primăriei lui Cherecheș.
Anul trecut, DNA Cluj i-a mai făcut lui Cherecheș un dosar
În rechizitoriul întocmit, procurorii au arată că ”în cursul anului 2013, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat și a primit de la oamenii de afaceri menționați mai sus diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu.
Concret, pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, inculpatul Cherecheș Cătălin a primit de la inculpatul Wermelinger Marco (ajutat de inculpatul Trifa Nicolae Dan care a intermediat printre altele și discuțiile cu edilul) 150.000 USD.
Această sumă de bani a fost disimulată de inculpatul Wermelinger Marco în două contracte de sponsorizare, unul în valoare de 60.000 USD încheiat cu Primăria municipiului Baia Mare și unul în valoare de 90.000 USD încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare-Secția de fete. Ulterior, din această ultimă sumă de bani, 50.000 lei, au fost virați în contul unei societăți controlată de edil în baza unui contract privind derularea de campanii de comunicare multimedia.
În aceeași perioadă, tot pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza Municipiului Baia Mare, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins de la inculpații Mihai Doru Adrian și Mihai Sorinel o sumă de peste 10.000 lei și a acceptat de la aceștia suma de 12.000 lei, ce urma să fie disimulată tot sub forma unui contract de sponsorizare încheiat cu Handbal Club Municipal Baia Mare – Secția de fete (contract care nu s-a mai concretizat din cauza începerii urmăriri penale „in personam” în această cauză.
În perioada ianuarie 2011-iunie 2013, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de deputat în Parlamentul României (până la data de 30.05.2011) și, ulterior, primar al Municipiului Baia Mare, a efectuat în cadrul unei societăți comerciale, ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcțiile pe care le deținea: a negociat și încheiat contracte, a emis facturi etc.
Din analiza declarațiilor de avere din perioada 2013-2018, date pe propria răspundere de către inculpatul Cherecheș Cătălin, a rezultat faptul că acesta a făcut, în cuprinsul lor, mențiuni necorespunzătoare adevărului, în totală contradicție cu situația reală de fapt.
În cursul anului 2012, în contextul campaniei electorale pentru alegerile locale, inculpatul Cherecheș Cătălin a oferit unei persoane, președinte al filialei județene a unui partid politic, sumele de 17.000 euro și 5.000 lei în scopul determinării simpatizanților acelei formațiuni politice să îl voteze pentru funcția pentru care candida,respectiv cea de primar al municipiului Baia Mare.
În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Cherecheș Cătălin.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză”.
Cherecheș acuză că a fost ”lucrat” de SRI
Anul trecut, primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş declara că dosarul în care a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Cluj este unul „fabricat” şi la care a contribuit şi SRI, scrie Agerpres.
„Începând cu 2011, de când sunt primar al municipiului Baia Mare, am trăit, în tăcere, fără să mă plâng, cu sabia deasupra capului, terorizat în fiecare zi de aceşti anchetatori, indiferent că provin din DNA sau din serviciile sistemului opresiv. (…) Au fost date mandate de interceptare pe siguranţă naţională, unele din ele pe terorism internaţional, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am trăit zilnic un atac concertat al DNA (…) pentru că m-au dorit executat şi îngropat”, a spus Cătălin Cherecheş.
Acesta a susţinut că principalul vinovat pentru trimiterea sa în judecată este procurorul Ionuţ Vasile de la DNA Cluj.
„Un singur procuror care se ocupă de Cătălin Cherecheş, din perspectiva privată şi din perspectiva publică, din 2012 şi până astăzi. Un procuror care se numeşte Ionuţ Vasile, o ‘lămâie’ a DNA-ului, un om care nu are niciun fel de Dumnezeu şi niciun fel de scrupule şi care nu respectă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, iar eu sunt un om care militez pentru dreptate” a spus Cherecheş.
În context, primarul municipiului Baia Mare a subliniat că în noul dosar de fapt DNA nu l-a trimis în judecată, ci doar a sesizat Camera preliminară cu privire la analiza legalităţii sesizării instanţei.
Acesta a menţionat că dosarul face referinţă la o presupusă luare de mită în formă continuată, însă sumele de bani primite în baza unor contracte de sponsorizare din partea unei firmei elveţiene au fost utilizate legal în susţinerea unor proiecte comunitare şi sportive.
Totodată, primarul municipiului Baia Mare a declarat că va face plângere penală împotriva procurorului Ionuţ Vasile şi a solicitat public un punct de vedere din partea directorului SRI, Eduard Helvig, cu privire la cazul său.
Cătălin Cherecheş a mai arătat că va solicita SRI să i se pună la dispoziţie datele tehnice ale aparaturii cu care au fost efectuate interceptările, înregistrările originale şi identitatea persoanelor care au făcut interceptările.
Tribunalul Cluj o achită pe CZIGLER de mărturie mincinoasă
”În temeiul art. 396 al. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 al. 1 lit. a Cod de Procedură Penală achită pe inculpata: CZIGLER ERIKA GABRIELA pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de infracţiunile de favorizarea făptuitorului în formă continuată prev. de art. 269 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi mărturie mincinoasă în formă continuată prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal), deoarece fapta nu există. În baza art. 275 al. 3 Cod de Procedură Penală cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării acţiunii penale faţă de inculpata CZIGLER ERIKA GABRIELA rămân în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu reprezentantul Parchetului şi cu inculpata. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2019, în lipsa participanţilor”, arată soluția pe scurt a instanței.
