Primăria Cluj-Napoca are dosite cel puțin 2 hectare de teren. Ele apar în anexele hotărârii guvernamentale prin care se fac exproprierile pentru centura Municipiului Cluj-Napoca. De aproape 10 ani, Emil Boc și reprezentanții Comisiei Funciare din cadrul administrației le-au transmis celor care au cerut teren pentru construcția de case că primăria nu are terenuri. Valoarea lor, potrivit anexei hotărârii guvernamentale, este de aproape 11 milioane lei.

Cu fiecare ocazie în care primarul Emil Boc a fost întrebat de ce clujenii care se încadrează în prevederile Legii 15/2003, prin care tinerii pot primi parcele de teren de 300 mp pentru construirea de locuințe, nu primesc nimic, răspunsul edilului a fost invariabil: pentru că nu există. 

De fapt, administrația locală deține suprafețe consistente de teren pe care nu le cedează decât în anumite: prin sistemul PCR (Pile, Cunoștințe, Relații) sau în urma unor procese deschise împotriva administrației.

În anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.304/2023 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Drum Transregio Feleac TR 35, Etapa I Centura Metropolitană TR 35 și drumuri de legătură” Primăria Cluj-Napoca figurează cu mai multe parcele. Unele dintre ele sunt pe cursuri de râuri, pe altele sunt construite drumuri, iar cele ascunse până acum sunt terenuri intravilane în cartierele Sopor și Făget. Suprafața acestor parcele de teren, excluzându-le pe care care poziționate pe cursurile de râuri sau sunt drumuri, este de 18.409 mp, iar valoarea exproprierilor pe care administrația le va primi de la guvern este de 10.946.780 lei.

În anexa acestei hotărâri toate aceste parcele au în dreptul lor un asterix care trimite la următoarea notă de subsol: ”titularul dreptului de proprietate este unitatea – administrativ – teritorială, terenurile în cauză sunt la dispoziția comisiilor de fond funciar, astfel cum reiese din evidențele unităților administrativ-teritoriale”.

”Noi alte terenuri nu avem în acest oraș, decât cele pe care le cunoașteți. Este cartierul Sopor, care va fi un cartier pentru toate vârstele. Din nefericire Borhanciul s-a dorit să fie un cartier de locuire, dar nu s-a putut să fie datorită dimensiunii geologice. Trebuia să se investească 100 de milioane de euro, doar pentru a stabiliza terenul. Atunci, costurile ar fi depășit orice preț de pe piață. Am restructurat toată zona și facem hub educațional, parc și centru de cercetare pentru UMF. Singura soluție este să ne gândim la Sopor și nu am renunțat la ideea de a reface parteneriatul cu Armata, pentru terenul de pe Valea Gârbăului, singura zonă care se pretează, dar terenul este al MApN”, arată una dintre multele declarații ale primarului Boc. 

Ce trebuie să faci pentru a primi teren pentru casă de la Primăria Cluj-Napoca

Gazeta de Cluj vă prezintă cazurile a doi avocaţi care au solicitat teren pentru construirea unei locuinţe în baza Legii 15/2003 şi a unui angajat chiar la Primăria Cluj Napoca care, după zeci de ani de procese şi tergiversări, au reuşit să oblige administraţia să le atribuie teren.

În 2004, avocata Maria Chilea a semnat cu Primăria Cluj Napoca contractul (nr 247/24.05.2004) pentru atribuirea unei parcele de teren de 300 mp, însă de atunci şi până acum administraţia locală condusă de tripleta Boc-Apostu-Moisin a refuzat să pună la dispoziţie parcela respectivă.

După nouă ani de la semnarea contractului cu Primăria Cluj Napoca, văzând că administraţia nu face nici un demers pentru a o pune în posesie, avocata Chilea a deschis un proces împotriva primăriei. După câteva procese, avocata Maria Chilea a obţinut o sentinţă cu titlu executoriu prin care instanţa obligă Primăria Cluj Napoca la ”atribuirea efectivă în folosinţa reclamantei a unei suprafeţe de teren de 300 mp situat în zona Lomb, din terenul aflat în proprietatea privată a municipiului Cluj Napoca”.

Ulterior, pentru avocată, administraţia locală a avut mai multe parcele de teren, în Borhanci sau Lomb.

Într-o situaţie similară s-a aflat şi avocatul Sorin Militaru care, în baza aceleiaşi legi, a primit o parcelă de teren într-o zonă rezidenţială a municipiului Cluj Napoca: str Ion Andreescu, o zonă rezidenţială din cartierul Grigorescu.

Un inspector de la Serviciu de Urbanism al municipalităţii clujene, Giurgiu Paula Diana, a reuşit să obţină un teren de 300 de mp de la administraţia locală cu costul unui proces. Însă, procesul respectiv a fost câştigat cu ajutorul primăriei pentru că la termenele importante, juriştii primăriei nu s-au prezentat în sala de judecată. Potrivit procesului, Primăria Cluj Napoca ţine la secret mai multe terenuri disponibile care se află în dealul Lomb. Pe lângă faptul că ea lucrează la Serviciul de Urbanism, ca inspector asistent, mama ei, Liliana Giurgiu este consilier superior în cadrul Primăriei Cluj Napoca.

Dacă nu construieşti rămâi fără teren

Cei care vor să facă o astfel de solicitare şi să-şi construiască o casă pe un teren primit gratuit de la primărie trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Totodată, tinerii nu trebuie să deţină casă sau teren. Cererea de atribuire a terenului se face la consiliul local.

Legea mai precizează că şi părinţii solicitantului trebuie să completeze declaraţii pe propria răspundere, pentru că legea îi vizează şi pe aceştia: nu trebuie să deţină teren peste 500 de mp în mediul urban sau peste 5000 de mp în mediul rural. Dosarul este analizat în 15 zile de la depunere. În 15 zile de la aprobare, primarul trebuie să pună în aplicare hotărârea, pe bază de proces-verbal. Tinerii care primesc terenul au obligaţia să înceapă lucrările într-un an de când le-a fost atribuit terenul. În caz contrar, rămân fără el. Pentru a construi casa, trebuie să fie parcurse etapele obligatorii cu privire la obţinerea certificatului de urbanism, autorizaţiei de construcţie şi toate celelalte documente necesare, proiect, etc. După ce este gata casa, cei care au primit gratuit terenul pot solicita să-l cumpere de la stat, iar preţul se stabileşte în consiliul local după o expertiză.

BOX

Cât costă centura orașului Cluj-Napoca

În ședința din 5 aprilie 2024, consilierii locali clujeni au votat actualizarea costurilor pentru realizarea centurii metropolitane din Cluj-Napoca. Valoarea investiției crește de la 1.6 la 1.7 miliarde euro. În luna mai 2024 ar urma să înceapă lucrările, cu devierea utilităților, conform edilului Emil Boc. 

„Procedura de astăzi este o chestiune tehnică, dar extrem de importantă pentru proiectul centurii metropolitane. Este o actualizare a indicatorilor tehnico-economici raportat la rata inflației (aprilie 2023-ianuarie 2024), o procedură legală prin ordinul Ministerului Transporturilor în baza indicilor statistici oferiți de INS privind modificarea costurilor la materialele de construcții. Aș vrea să aveți în vedere faptul că necesitatea actualizării e importantă din două motive: pentru a putea finaliza procedura de licitație pentru tronsonul 2 din etapa 1, care se află în fază de licitație și pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici la tronsonul 1, deja licitat și câștigat și care se află în faza finală de realizare a exproprierilor și de începere a lucrărilor în luna mai. 

Centura are două faze. Faza I – are 2 tronsoane, primul e acela la care avem licitația adjudecată și la care am reușit să rezolvăm și problema de exproprieri (Cluj-Florești) și tronsonul doi, care începe din legătura Baciu – Florești – Cluj până la OMV Apahida. Faza II – de la autostadă Gilău până la Florești și Apahida -Coastei”, a declarat edilul Emil Boc, la începutul ședinței forului local. 

Cu cât se actualizează costurile centurii

  • FAZA I și FAZA II – cu 133 milioane euro. 
  • FAZA I – cu 89 milioane euro
  • FAZA II – cu 38 milioane euro 
  • Investiția totală crește de la 1.6 miliarde euro la 1.7 miliarde de euro 

Lista terenurilor terenurilor ținute la sertar

Colonia Sopor – 836 mp – 543.400 lei

Cartier Făget – 2.403 mp –  3.123.900 lei

Cartier Făget – 2.685 mp – 1.047.150 lei

Cartier Făget – 6.071 mp – 2.367.690 lei

Cartier Făget – 1.498 mp –  1.947.400 lei

Cartier Făget – 4.916 mp –  1.917.240 lei

5 COMENTARII

  1. In zona asa zisa europa sa construit in perioada lui de primar pe teren de stat blocuri fara autorizatie cam pe portiune de 50 m de la parau, 2 sau 3 randuri de blocuri, sau intabulat cu spaga, terenu apare in acte ca donatie, deci boc o facut donatii teren de stat la niste fomisti veniti din salaj, satu mare, care au luat bani din banca si au facut blocuri de o calitate mizerabila. Sau facut carti de imobil false de cadastru, contracte de vanzare ce contineau date false. In alte situatii prof. universitar la filo a pus mana pe 1000 mp teren de stat tot in zona cu spaga, si a marit gradina si a transformat strada in ulita, incap 2 carute una pe langa alta.

  2. Primăria Cluj ii atit de corupta de către PCR incit nu se ai poate vedea dreptatea nici dacă primaru o are agățată pe nas compartimentul urbanism ii cel mai corupt apoi parcările politia locala și lista continua

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.