Pentru cine trebuie, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire se eliberează fără prea multe întrebări şi întârzieri. În schimb, transparenţa cu care se mândreşte conducerea Primăriei Cluj este cam opacă pentru vecini, care aşteaptă cu lunile să fie chemaţi la dezbaterea proiectului şi să primească lămuriri, timp în care actele ies pe bandă rulantă. Este cazul noilor vecini ai unei foste procuroare, care nu se opun proiectului, dar ridică o serie de obiecţii în legătură cu felul în care a fost elaborat acesta.
În luna februarie, Mariana Berindean, noua proprietară a terenului şi imobilului de pe strada C.A. Rosetti, la numărul 7, a primit certificatul de urbanism pentru „desfiinţare parţială construcţie existentă şi construire imobil de locuinţe colectiv de apartamente”. În martie, aceasta a primit deja autorizaţia de construire, pe când alţii aşteaptă şi jumătate de an până strâng toate semnăturile necesare pentru a se apuca de construit. Autorizaţia de construire 313 din luna martie a fost emisă pentru ridicarea unui imobil de locuinţe colective, Dp+P+2E cu trei apartamente şi amenajări exterioare.
Vecinii de la numărul 9 au depus cereri şi sesizări la Primărie în legătură cu proiectul pentru acest imobil, dar nu au primit nici un răspuns. Contactaţi în persoană, membrii Comisiei de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), inclusiv arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, au declarat că proiectul se încadrează în toate normele de urbanism, astfel că nu se poate face nimic.
Studiul de însorire, trecut cu vederea
Problema nu este imobilul în sine, care, potrivit planului, respectă indicatorii de retragere faţă de stradă şi proprietăţile învecinate, ci soarta actualei clădiri de pe această parcelă, care este lipită de casa de la numărul 9. Jumătatea de casă de pe numărul 7 va fi demolată, însă va fi păstrată o parte din construcţie, câţiva metri dinspre peretele comun. Aceasta afectează, alături de noua clădire cu un regim de înălţime destul de neobişnuit pentru zonă, iluminatul natural al vecinilor.
Studiul de însorire ar fi trebuit să arate că, după lucrările de construire propuse pe acest teren, vecinii de alături vor fi umbriţi cea mai mare parte a zilei, mai ales că în spatele actualului imobil mai există şi un zid de consolidare care nu face posibilă pătrunderea luminii pe acea parte a clădirii. Oamenii nu mai pot face nimic, însă, pentru că autorizaţia de construire a fost deja emisă, singura soluţie rămasă fiind demararea unui litigiu, variantă care nu este dorită de niciuna dintre părţi.
Mai ales în contextul în care Mariana Berindei a fost procuror la Curtea de Conturi timp de aproape 11 ani şi ulterior la Tribunalul Cluj timp de 3 ani şi jumătate. Berindei a cerut să fie pensionată anticipat în anul 2008, în cadrul unui val de plecări de la curtea clujeană, alături de alţi doi colegi. Mariana Berindei s-a pensionat la vârsta de 52 de ani, după 28 de ani de activitate în domeniul juridic. Fosta procuroare pare să se fi orientat spre afacerile imobiliare după decesul surorii sale, Rodica, care a locuit până acum în imobilul de pe strada C.A. Rosetti.
Vile mamut în zonă de case
Deşi vecinii ştiau că încadrarea urbanistică a zonei este L 2, de subzonă a locuinţelor situate pe versanţi slab construiţi, cu regim de construire izolat, având înălţimea maximă P + mansardă, membrii comisiei de urbanism au încadrat, şi în alte avize, această stradă la categoria L 3a, de locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie. Este şi cazul unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) din 2007, pentru o vilă urbană D+P+E+M la numărul 19.
Acest proiect a fost, de asemenea, contestat, pentru că până la urmă clădirea sare în ochi ca dimensiuni pe strada cu imobile de regim de înălţime mai mic. Rodica Berindei, alături de Ioan Hulduşan, vecinii de la numerele 7, respectiv 9, au cerut intervenţia Primăriei în acest caz pentru că, pe un teren cu pantă maximă, terminat într-o groapă, traversat de izvoare şi cu substrat argilos (deci supus alunecării), s-a tăiat vegetaţia de protecţie, s-a făcut un zid de protecţie de mântuială şi nu s-au luat măsuri pentru captarea apei, aici apărând în schimb o clădire cu trei nivele.
Legea obligă
Problema este, în ambele situaţii, că vecinilor nu le-a fost adus la cunoştinţă de are de când proprietarul să construiască, iar punctele lor de vedere, precum şi dreptul de a contesta modul în care a fost elaborat proiectul, nu a fost respectat. Legea 50/1991, actualizată prin Ordinul nr. 839/2009, care stabileşte normele de aplicare, arată că „acordul vecinilor (…) este necesar (…) pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora. (…) Cauzele acestor situaţii pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundaţiei construcţiei existente, afectarea gradului de însorire”.
În anul 2009, Emil Boc se bătea cu pumnul în piept că va rezolva problema impunând o nouă regulă la urbanism: “Ştiu câte probleme apar după emiterea autorizaţiilor de construire când un vecin se trezeşte cu o clădire foarte mare lângă el. Cetăţenii au acum posibilitatea să primească în scris de la Primărie informaţii cu privire la vecinii care doresc să facă Planuri Urbanistice de Detaliu sau Zonale în imediata lor vecinătate. Deci, Primăria îi informează oficial, au un termen de 7 respectiv 15 zile pentru a face observaţii, după care acele observaţii vor fi analizate de către Primărie şi se va da un răspuns oficial dacă sunt îndreptăţite sau nu. Pe această cale dorim să nu mai fie clujeni care să afle de la primul buldozer care începe să sape de existenţa unui Plan Urbanistic de Detaliu sau Zonal în imediata lor vecinătate”, a adăugat Emil Boc.
Cea mai transparentă primărie din ţară
Însă acest lucru este exact ce s-a întâmplat în cazul străzii Rosetti. De altfel, acest lucru s-a mai întâmplat, şi în cazul blocului de pe Calea Floreşti, de 20 de etaje, dar şi în cazul celui de la intersecţia Şapte Străzi, unde Curtea de Apel arată clar că era treaba Primăriei să facă o consultare publică, cu vecinii, şi nu a societăţii, care a primit autorizaţia de construire direct din instanţă.
Primarul susţine senin, în continuare, că procedura este respectată şi că vocile cetăţenilor sunt ascultate în Comisia de Urbanism. ”Pentru fiecare şedinţă de urbanism, se trimite vecinilor informare cu privire la dezbaterea proiectului de pe ordinea de zi. Comisia ţine cont de părerea acestora, oferă informaţii, îndrumă proiectantul să modifice, iar după aceea, şi în plenul Consiliului Local, dacă este cazul, invitaţia este binevenită pentru toţi cei care au o problemă. Evident că noi nu putem refuza proiecte care sunt legale şi au acoperire în regulamente şi în legile în vigoare în momentul de faţă. Dar tot ceea ce se propune, se face într-o manieră publică”, a declarat primarul.
