În lumina noului Cod de Procedură Penală. Fostul adjunct IPJ Cluj, Alexandru Mureşan, ar putea scăpa de acuzaţia de înşelăciune

Completul care judecă speţa comisarului Alexandru Mureşan, fost adjunct al IPJ Cluj, trimis în judecată pentru înşelăciune, a propus formularea unei adrese către BRD Cluj care să vizeze împăcarea părţilor, modalitate reglementată de noul Cod de Procedură Penală. De asemenea, în baza articolului 374 alineatul 7 al noului Cod de Procedură Penală, Mureşan Alexandru a contestat întreg probatoriul care stă la baza trimiterii sale în judecată. Totodată, prin reprezentantul său, îşi rezervă dreptul de a solicita probe noi în apărarea sa, în cazul în care consideră că este nevoie de acestea. În acelaşi timp, la ultimul termen al procesului, au fost audiaţi partenerii de afaceri ai soţiei sale.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-au trimis în judecată pe Mureşan sub acuzaţiile de înşelăciune şi fals în completarea declaraţiei de avere. Acuzaţia de fals se referă la falsificarea adeverinţei de salariu pentru a putea lua de la BRD două credite în valoare de 245.000 de euro. Comisarul şef a scris că are un venit de 8.875 de lei, când în realitate câştiga numai 4.875 de lei. În acest fel, Alexandru Mureşan a primit un credit de 200.000 de euro de la BRD, bani cu care a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care mai apoi a construit o casă. Mureşan nu a trecut în declaraţia de avere nici tranzacţiile imobiliare realizate de soţia sa în sumă de 2,82 milioane de euro. Alexandru Mureşan ”nu a evidenţiat cota parte din veniturile de peste 2.821.000 de euro obţinute de soţia sa din vânzarea a 45 de apartamente construite în Cluj-Napoca şi nu a evidenţiat dobândirea unei case construite pe strada Becaş. Mureşan a spus că el nu a avut cunoştinţă de afacerile derulate de soţia sa, despre veniturile, datoriile şi împrumuturile contractate de aceasta”, se arată în rechizitoriu. Unul dintre principalele argumente pe care se baza apărarea comisarului Mureşan Alexandru era faptul că adeverinţele de salariu pe baza cărora a obţinut cele două credite, unul în valoare de 200.000 de euro şi altul în valoare de 48.500 de euro, ar fi fost falsificate de către angajaţii băncii creditoare, BRD – sucursala Cluj-Napoca. Explicaţia pentru care aceştia ar fi dublat veniturile de pe cele două adeverinţe ar fi fost faptul că primeau un comision pentru creditele acordate. Completul care a judecat plângerea comisarului împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale faţă de angajaţii băncii a decis că rezoluţia procurorilor este corectă.

Rezolvare prin împăcare

Conform ART. 244 alin.3 în cazul infracţiunii de înşelăciune, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Ea constă în înţelegerea făcută între persoana vătămată sau reprezentantul acesteia sau făptuitor pentru a pune capăt conflictului determinat de săvârşirea infracţiunii şi de a renunţa la realizarea procesului penal. Ea este materializată într-un act procedural (declaraţie, proces-verbal când are loc în faţa organelor de urmărire penală şi încheiere când se produce în faţa instanţei de judecată). Sub acest aspect procesual penal, împăcarea are drept consecinţă încetarea urmăririi penale, în faza urmăririi penale sau încetarea procesului penal, în faza judecăţii. Cererea de împăcare a părţilor va cuprinde date cu privire la părţi (parte vătămată, învinuit) obiectul, motivele în fapt şi drept ale cererii, menţiunea expresă că părţile s-au împăcat, data depunerii şi semnătura.

Umbra soţiei în sala de judecată

Pe lângă acuzaţia că şi-a falsificat adeverinţele de salar, procurorii îl mai acuză pe poliţist pentru faptul că nu şi-a completat declaraţiile de avere cu date reale. Mureşan s-a apărat în faşa instanţei şi a spus că nu a cunoscut afacerile derulate de soţia lui şi nici de împrumuturile pe care aceasta le-a luat de la diferite persoane fizice pentru construcţia proiectelor imobiliare în care era implicată. La termenul de pe 17 februarie a avut loc audierea partenerilor de afaceri ai soţiei comisarului Alexandru Mureşan. Miza audierii acestora este de a afla în ce măsură comisarul ştia despre felul în care soţia sa era implicată în diferite afaceri imobiliare şi datoriile cu care a rămas în urma gestionării unor tranzacţii imobiliare.

Scheletele din dulap

Unul dintre martori, Prodan Rareş Sebastian, patronul centrului medical Blue Life, a fost partener în mai multe tranzacţii imobiliare al Melindei Mureşan. Una dintre afacerile imobiliare pe care aceştia le-au încheiat se află pe rolul unei instanţe clujene. Împreună cu alţi doi parteneri, Melinda Mureşan şi Prodan Rareş au cumpărat un teren pe strada Nicolae Drăgan. Ca urmare, s-au încheiat două contracte, unul la notar pe suma de 80.000 de euro, unul secret, care stipula că valoarea reală a terenului este de 200.000 de euro, iar diferenţa avea să fie achitată sub forma a două apartamente în imobilul ce urma să fie edificat pe terenul respectiv. Proprietarul terenului povesteşte că în afara celor 80.000 de euro nu a mai văzut niciodată nici vreo diferenţă de bani şi nici cele două apartamente promise, deoarece cumpărătorii terenului au vândut altora toate apartamentele din blocul construit pe terenul cumpărat de la el. El a mărturisit că l-a întâlnit pe comisar o singură dată, în faţa clinicii lui Prodan, unde mergea pentru a clarifica afacerea cu apartamentele, dar comisarul nu a participat la discuţie. Alt martor a fost proprietarul unui controversat teren de pe strada Dorobanţilor, pe care soţia comisarului l-a contractat, în 2007, cu 700.000 de euro, bani pe care urma să îi plătească în rate de câte 50.000 de euro pe lună. Martorul susţine că după câteva luni în care a plătit regulat, soţia comisarului nu a mai respectat termenele de plată. El a declarat în faţa instanţei că nu are ştiinţă dacă Alexandru Mureşan ştia despre afacerile falimentare ale soţiei sale şi nici despre sumele mari de bani pe care ea le împrumutase de la diferite persoane.