În orașul de cinci stele, oamenii trebuie să-și ducă morții în spate. O greșeală a Consiliului Local îi costă pe clujeni locurile de veci

În orașul de cinci stele, nimic nu mai pare să fie permanent, dincolo de construcțiile ilegale, visul metroului, neregulile și supărările cetățenilor: la noi, locul de veci nu este chiar de veci. Deși pare ireal, o nouă problemă a pus stăpânire pe nucleul civilizației românești: oamenii sunt nevoiți să își dezgroape morții și să-i mute, deși au respectat toate prevederile legale în ce privește concesiunile.

Doi investitori imobiliari care aveau terenurile în zona G2 (subsidiară cimitirului) nu puteau să-și construiască imobilele mult dorite, fiindcă legea nu permite asta în acea zonă. Au fost inteligenți și s-au aliat cu o firmă care avea terenul puțin mai departe, dar suficient de departe încât să iasă din G2 și să intre în CM (zonă de construcții mixte). Prin această „alianță”, întreg terenul aferent intră în zona CM, după ce s-a primit aprobarea Consiliului Local. Neștiința și nepăsarea acestora au dus la punctul critic în care ne aflăm: cimitirul va trebui să se mute „mai încolo”, astfel încât aproape 60 de locuri de veci vor fi mutate.

Conjurația imbecililor: Consiliul Local s-a uitat la PUZ ca mâța-n calendar

Povestea începe în urmă cu mulți ani, și, cum se întâmplă de obicei pe la noi, prin Cluj-Napoca, începe cu un PUZ: în 2006, societatea SC VSV Invest Grup SRL a obținut un certificat de urbanism, pentru realizarea unor spații comerciale și a unui bloc: „Certificatul de urbanism nr.5862/28.12.2006 eliberat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca pentru realizarea Investiției “Sediu bancă și spații comerciale P+2E” și Certificatul de urbanism nr. 5861/28.12.2006 pentru realizarea investiției “Imobil de locuit cu parter comercial P+8E, ambele investiții fiind propuse să se realizeze pe terenul situat în Cluj-Napoca str. F. FN, înscris în CF 130058 nr. topo 22193/2, respectiv nr.topo 22193/1.”, iar, la mai puțin de un an după aceea, Balibanu Ileana a obținut Certificatul de urbanism nr. 2555 (din data de 30.05.2007).  Aceste terenuri se aflau în zona UTR=G2 (subzone cimitirelor), astfel încât construcția imobilelor de peste zece etaje nu era permisă. Persoanele în cauză au acționat, ce-i drept, inteligent și eficient: s-au asociat pentru efectuarea unui alt PUZ. Terenurile acestora sunt cuprinse acum într-un PUZ al beneficiarei SC T. SRL, în zona CM (zonă construcții mixte), care a fost, atenție!, aprobat de Consiliul Local în ședința din 27.11.2007. Abia acum încep, cu adevărat, semnele de întrebare: că investitorii și-au urmărit interesul și au căutat prin orice cale posibilă să-și poată pună în aplicare planul de construcții este de înțeles, dar ce a fost în capul celor care au dat aprobarea? Schimbând zona G2 în CM, totul intră perfect în legalitate, dar și cu alte condiții la pachet, anume: legea prevede o zonă tampon pentru protecția sanitară, de 50 de metri, la care se adaugă 3 metri de la morminte până la gardul cimitirului. Vorbim, adică, despre o suprafață de protecție de 53 de metri, care este obligatorie, după cum arată decizia nr. 3515 din 6 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj: „Prin Sentința civilă nr. 16484/25.10.2011 pronunțată în dosar nr. 4702/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții B.I. si SC V.I.G. SRL împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și a obligat pârâtul să sisteze lucrările de săpare și amplasare a locurilor de veci pe fâșia de teren adiacentă străzii F. (Varianta Manăștur-Zorilor) din Cluj-Napoca, lângă proprietățile reclamanților.

A obligat pârâtul să strămute locurile de veci(mormintele) edificate pe fâșia de teren adiacentă străzii F. (Varianta Manăștur-Zorilor) din Cluj-Napoca, lângă proprietățile reclamanților.

A obligat pârâtul să păstreze distanța legală de protecție de 53 mp față de limita de proprietate a terenurilor reclamanților situate în Cluj-Napoca, str. F., FN, jud. Cluj, pentru lucrări de săpare și amplasare a locurilor de veci.

A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 4 890 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”

Consiliul Local, ghidat de bani sau de incompetență?

Este clar că responsabilii ori nu au fost deloc pregătiți și au luat decizii fără a investiga sau a face minimele verificări de bun simț în ce privește repercusiunile aprobării acestui PUZ, ori au avut un interes personal bine definit și s-au făcut tot timpul că plouă, altfel nu ar fi fost posibilă situația actuală, absolut strigătoare la cer. Și pentru că efectul fluturelui n-a întârziat să apară, astăzi, la 14 ani de la aprobarea acelui PUZ, 58 de morminte trebuie desființate, chiar dacă familiile au plătit concesiunile pe 20 de ani. Teoretic, exhumarea este legală, fiindcă se poate da argumentul că s-a terminat prima „tranșă” de plată de pe 20 de ani, iar următoarea nu se mai poate realiza aici, chit că locul de veci se cheamă „de veci” cu un scop. De ce nu mai este posibil? Pentru că, în prezent, primăria se judecă cu societățile care au primit aprobarea pentru acest PUZ, dată, în mod amuzant, tot de oamenii municipalității. Deoarece totul este legal, instanța nu a putut decât să admită obligația de a face strămutarea mormintelor, pentru a respecta zona tampon de 53 de metri, și pe bună dreptate, fiindcă, cum îți așterni, așa dormi, numai că acum Consiliul Local nu s-a îngrijit prea bine de „așternuturile” celor care își dorm somnul de veci în Cimitirul Mănăștur. 

Deși acum primăria se chinuie să repare ce a stricat și a ajuns până la CEDO, nu poți să ștergi ce s-a pătat, iar sfârșitul este iminent: oamenii vor fi obligați să își mute morții și, mai grav decât atât, în cazul criptelor familiare, probabil nici nu se mai găsi loc pentru ca membrii să fie așezați împreună, după ce au plătit din buzunarul propriu, pentru a avea siguranța locului de veci. Deși primăria așteaptă și speră la o soluție favorabilă din partea CEDO, se bat cap în cap cu o aprobare pe care tocmai Consiliul Local a dat-o, negru pe alb. 

De când cu PUZ-ul nou, municipalitatea a lăsat totul în paragină

Cimitirul se află într-o stare execrabilă: cei care vor să meargă să aprindă o lumânare nici n-au pe unde, dacă nu sunt dotați cu echipamentul necesar unei expediții prin jungla amazoniană. Nu există nici măcar o simplă cărare, lată de măcar un metru, pe unde să se poată trece: lipsă crasă de respect față de cei care au plătit pentru aceste locuri veșnice. Deși primăria a declarat că își asumă toată cheltuiala în cazul unei strămutări, acești bani nu vor compensa disconfortul, respectul pentru cei care s-au dus și trauma familiilor. 

Afară cu morții din cimitire, bun venit imobilelor

Dacă tot a trecut ziua de 1 Decembrie, ne putem aminti de un scurt text ilustrativ vizavi de problemele pregnante ale societății noastre, aparținându-i scriitorului Dan Sociu: „ce-ți doresc eu ție, dulce Românie/ păi cam tot aceleași ce-mi doresc și mie/ bani pentru mâncare, bani pentru chirie/ bani pentru vacanțe, bani de-o nebunie/ bani, când o fi cazul, pentru terapie/ bani de concesiuni la locul de vecie”. Ce putem noi, în schimb, să le dorim clujenilor, dincolo de banii pentru chirie? Un consiliu local pertinent, format din oameni pregătiți, care să nu le dea oamenilor viețile peste cap iremediabil, printr-o simplă semnătură. Oricât de greu ar părea de crezut, la finalul anului 2021, în apogeul civilizației, zeci de familii vor fi nevoite să își dezgroape morții și să-i mute. Unde? Încă nu se știe, unde va fi loc. Se vor destrăma criptele familiare? Da, dar oricum, după ce ai închis ochii definitiv, nu prea mai contează pe cine ai în stânga și dreapta, sau cel puțin acesta ar putea fi motorul gândirii responsabililor: ai plătit pentru concesiuni pentru 20 de ani? bine, acum fă-ți bagajele și pleacă, e timpul să facem blocuri, betoanele și investitorii imobiliari nu vor aștepta după morți. La cimitirul din Mănăștur, cel puțin, și toate astea mulțumită Consiliului Local.