În plină criză energetică, anul acesta acțiunile Hidroelectrica sunt scoase la vânzare

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România și, momentan, are cele mai bune prețuri de pe piață la energia electrică. Anul acesta Hidroelectrica va fi listată la bursă, astfel că se vor putea face tranzacții cu pachetele de acțiuni.

”Listarea a până la 20% din acțiunile celei mai valoroase companii din România, Hidroelectrica, programată pentru anul acesta, va fi cel mai probabil nu doar evenimentul anului, ci al ultimului deceniu pentru piața de capital de la București. Suntem convinși că investitorii, atât de retail cât și instituționali, așteaptă cu mare interes acest IPO, pentru a cumpăra tocmai datorită oportunității și perspectivelor pe termen lung oferite de acest asset. Desigur, acest proces va fi influențat și de contextul macroeconomic, pentru care echipa noastră analizează două scenarii: pesimist, scenariu spre recesiune și prudent – optimist, de redresare economică”, este de părere brokerul Virgil Zahan. 

Dacă brokerul înclină spre un scenariu optimist, trebuie evidențiat faptul că trecutul economic postdecembrist al României este presărat cu greșeli în urma cărora mari producători au fost falimentați, iar platformele industriale au devenit proiecte imobiliare private. 

Clujul este unul  dintre cele mai concludente exemple: platforma din zona fostului Combinat de Utilaj Greu, Carbochim, Flacăra, etc, au fost cumpărate și transformate în afaceri imobiliare private.

La Hidroelectrica este problematic faptul că această companie se listează în situația în care nu are un plan concret de restructurare a datoriilor sau a pierderilor. 

Potrivit Ministerului de Finanțe, din 2017 până în 2020, Hidroelectrica a raportat pierderi de peste un miliard de lei, iar anul trecut bilanțul pierderilor a trecut de 2,4 miliarde de lei.

Cine vrea listarea Hidroelectrica

Acționarii Hidroelectrica sunt statul român, prin Ministerul Energiei, cu 80% din acțiuni, și Fondul Proprietatea, cu pachetul de 20% din acțiuni.

Fondul este condus de Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Bucureşti, un om de afaceri din Africa de Sud, iar printre administratori se numără Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, alături de Ladunca Ciprian, un avocat susținut de elvețienii de la Swiss Capital, Von Derenthall Ilinca – cetățean german și reprezentant al unui grup bancar austriac, americanul Martin Francis Bernstein, ajuns în CA-ul Fondului Proprietatea în urma propunerii venite din partea fondului american Silver Point Capital înființat de Goldman Sachs partners, și britanicul Nicholas John Paris. Cel din urmă este reprezentantul Myanmar Investments International Ltd, un off-shore din British Virgin Islands care tranzacționează la bursă diferite afaceri.

În urmă cu an, sud-africanul Johan Meyer, președintele Fondului Proprietatea, saluta decizia de listare la bursă a Hidroelectrica.

“Suntem pregătiţi să sprijinim listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, deoarece considerăm că aceasta este o oportunitate excelentă de a încuraja mai multe investiţii în România şi de a genera valoare pentru acţionari. Companii precum Hidroelectrica şi Salrom sunt bine poziţionate pentru a beneficia de pe urma listărilor şi vor pune România pe radarul investitorilor de pe tot globul”, spunea Johan Meyer pentru zf.ro.

Problema majoră care ar putea veni prin intermediul listării Hidroelectrica constă în faptul că protecția oferită clienților prin faptul că această companie îi aparține statului se va evapora. În contextul actual al liberalizării pieței de energie, un posibil investitor privat, care ar putea controla Hidroelectrica, ar putea dicta în mod discreționar prețurile practicate.

Hidroelectrica a ieșit din insolvență în 2017, furnizează aproape 30% din energia electrică a României cu energie verde de la aproximativ 200 de hidrocentrale.

La sfârșitul anului 2022, Hidroelectrica avea semnate aproximativ 600.000 de contracte pentru furnizarea energiei electrice clienților casnici.

Fondul Proprietatea

Fondul Proprietatea este o societate pe acțiuni înființată de Guvernul României la data de 28 decembrie 2005. Inițial s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate abuziv de statul comunist. Despăgubirea s-a făcut în acțiuni, reprezentând valoarea actualizată la nivelul anului 2005  a imobilelor care nu au putut fi restituite în natură.

Dacă la sfârșitul anului 2008, statul român prin Ministerul Finanțelor Publice deținea 70,42% din acțiunile fondului, în septembrie 2020, acesta mai deținea doar 0.09%.

Numărul total al acționarilor în septembrie 2020 era de 7.318 dintre care acționari instituționali români 31,11%, The Bank of New York Mellon (Banca Depozitar pentru Certificate de Depozit Globale având la bază acțiuni suport) 22,59%, persoane fizice române 17,92%, acționari instituționali străini 11,56%, persoane fizice nerezidente 2,97%, Ministerul Finanțelor Publice 0,09%, acțiuni proprii 13,76%.

În decembrie 2009, Fondul Proprietatea avea în portofoliu 84 de companii, din care 27 erau listate la Bursa de Valori București, valoarea cumulată a pachetelor deținute în firmele listate ajungând la 3,64 miliarde de lei.

În septembrie 2020, Fondul Proprietatea avea în portofoliu 33 de companii: 7 companii listate reprezentând 18% din VAN și 26 companii nelistate reprezentând 72% din VAN.

Fondul Proprietatea este și una dintre cele mai importante companii românești, valoarea sa de piață fiind la 30 iunie 2020 de 1,89 miliarde USD