În spiritul Crăciunului, Moș Boc a lăsat sub bradul imobiliarului Căpușan o autorizație pentru 3 blocuri

În 19 decembrie, familia Căpușan a aprimit de la Primăria Cluj Napoca autorizația de construcție pentru 3 blocuri. Unul de 9 etaje și alte două de câte 7 etaje. Ansamblul se va construi la intersecția străzilor Fabricii cu Bulevardul Muncii din cartierul Iris.

În total, pe amplasamentul fostului ghetou evreiesc familia Căpușan va construi 16 blocuri.  Inițial, dezvoltatorul a vrut ca blocurile să aibă o înălțime de 11 etaje, dar urbaniștii i-au recomandat să reducă înălțimea la 9 etaje.

Ocuparea terenului va fi de 60%. Potrivit datelor financiare ale proiectului, valoare investiției va fi de aproape jumătate de miliard de lei (423.957.382 lei, n.red.).

Administrația locală a organizat mai multe consultări publice vizavi de acest proiect imobiliar, dar interesul locuitorilor a fost extrem de scăzut, în condițiile în care în zona respectivă se va construi un mini-cartier cu o școală.

La consultarea vecinilor, s-a ridicat o singură nemulțumire, din partea firmei Profi Construct SA reprezentată de Victor Morar. El a transmis că nu este de acord ca terenul deținut de firmă pe strada Sobarilor 33 să fie reglementat din punct de vedere urbanistic în cadrul PUZ-ului făcut de firma familiei Căpușan.

”Terenul aflat în proprietatea firmei Profi Construct SA face parte din UTR RrM1, spre deosebire de terenul aflat în proprietatea firmei Noroc Com SRL, care se află în UTR RIM”, a transmis Morar.

În replică, arhitecții proiectului au spus că este o confuzie.

”Terenul situat pe strada sobarilor 33, aflat în proprietatea SC Profi Construct Sa nu a fost studiat sau reglementat în lucrarea PUZ de restructurare urbană str fabricii – str Sobarilor. Zona studiată se află exclusiv în proprietara SC Sput SA și SC Sares SA, așa cum apare delimitat pe planșă”.

De asemenea, din terenul familiei Căpușan se va dezmembra o porțiune pentru lărgirea Bulevardului Muncii și străzii Fabricii, porțiunile fiind amenajate cu piste de bicicletă și trotuare. De asemenea, va fi cedată o suprafață de teren de 5.800 mp pe care se va construi o școala cu 2 etaje, se va crea un spațiu de joacă cu o suprafață de 3.358 mp la care accesul va fi necondiționat, se vor amenaja spații verzi, iar 75% din numărul de parcări vor fi amplasate în subteran, restul fiind amenajate la nivelul solului.

IRIS –  cartierul familiei imobiliare Căpușan

Tot în cartierul Iris, familia Căpușan, a obținut în 2018 o autorizație prin care se aviza PUZ-ul aferent străzii Sobarilor.

În 2012 consiliul local aprobase un PUZ, tot la cererea lui Chimu Căpuşan, de schimbare a regimului urbanistic al zonei din industrial în zonă industrială restructurabilă, pretabilă la edificarea de blocuri.

De altfel, a și edificat un proiect imobiliar pe strada Sobarilor, la data respectivă afacerea soldându-se cu o serie de scandaluri vizavi de autorizaţia de construcţie şi de starea juridică a terenului. Căpuşan a fost acuzat de câţiva clujeni că ar construi pe strada Sobarilor un complex imobiliar pentru care nu ar avea autorizaţie de construcţie, iar o parte din terenul respectiv s-ar afla într-un litigiu pe fond de retrocedare.

“Căpuşan, construieşte fără autorizaţie un imobil de locuinţe pe strada Sobarilor, la capătul dinspre strada Fabricii. Nimic nu este autorizat, molozurile şi resturile sunt aruncate pe câmp, nu exista avize de nici un fel. Sunt deja ridicate mai mult de două nivele, pe un teren care aparţine proprietarilor de drept, care riscă să rămână fără nimic. Este necesar să se intervină cu maximă urgenţă de către factorii de decizie la nivel local, dacă nu au fost încă cumpăraţi. Facem acest apel la opinia publică şi la procuratură, pentru oprirea ilegalităţilor”, declara Nelu Pop, un clujean care locuieşte în zonă.

Ghetoul din Cluj Napoca a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord

Lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă ”Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. A fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).

Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane (10 mai), la 14.300 (16 mai), ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați, cam 5.000 erau copii.

Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.

În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord (exceptând județul Maramureș, care intra în circumscripția VIII de jandarmi).

Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă ”Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.

Căpușanii prinși cu o șmecherie imobiliară

Dintre afacerile imobiliare marca Căpușan se desprinde SC Tellus Invest. Prin această firmă s-a încercat o șmecherie imobiliară: parcările dintr-un proiect imobiliar au fost vândute separat, chiar dacă ele ar fi trebuit să facă parte din prețul apartamentului. Finanțele clujene s-au sesizat, au făcut o inspecție fiscală și au constat că societatea familiei Căpușan încearcă să fenteze plata taxelor către stat datorată în cadrul tranzacțiilor imobiliare. Potrivit ofertelor companiei, apartamentele scoase la vânzare veneau la pachet cu un loc de parcare. Însă, clienții au fost puși să încheie la cumpărare câte două contracte: unul pentru locuință și altul pentru locul de parcare. Suma tranzacției fiind diminuată, membrii familiei Căpușan sperau să fenteze plata taxelor către stat. Însă, un control fiscal a descoperit această strategie și a pus firma să plătească taxele integrale.

”Nu am vândut toate apartamentele în acest mod, ci doar două. Două apartamente au fost în culpă”, a declarat Anica Căpușan. Întrebată despre motivele pentru care tranzacțiile respective au fost încheiat în acest mod, ea a repetat că ”doar două apartamente au fost în culpă”, a mai completat ea.