Legislația din România este una extrem de controversată cu foarte multe lacune, creată, modificată și adoptată de cele mai multe ori de persoane necalificate în acest domeniu. Un astfel de subiect controversat este reprezentat de calitatea alimentației de care beneficiază bolnavii internați în spitalele României. Conform Legii 95 din 2006 privind reforma domeniului sănătății, art.166 alin. 1 și 2, spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale.

În prezent sumele acordate pentru alimentația din spitale sunt stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 429 din 2008 privind nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare, modificată în anul 2018. Altfel pacienții care sunt încadrați în categoria “alți bolnavi adulți”, conform documentului menționat, primesc alimentație în valoare de 10 lei pe zi, adică 3,33 lei pe masă. La polul opus se află, bolnavii leprozeri cu 20 de lei pe zi și cei internați la Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie, care primesc mâncare în cuantum de 19,4 lei pe zi. Cel puțin interpretabil este faptul că, un copil bolnav de diabet sau de hepatită, i se acordă cu 1,5 lei pe zi mai mult decât unui adult, care primește 15 lei, în comparație cu un copil bolnav TBC sau HIV/SIDA care primește cu 1 leu mai puțin decât un adult. Autoritățile statului au avut grija bineînțeles, și de însoțitorii bolnavilor internați în unitățile sanitare, care primesc hrană în valoare de 7 lei, aproape cât un bolnav aflat în regim de hemodializă care este hrănit cu 9 lei pe zi. Aceste sume sunt alocate, la o medie generală a pacienților de 70 de kilograme.

Pentru majoritatea dintre noi aceste sume sunt ridicole, neasigurând o alimentație corespunzătoare pentru o zi, având în vedere necesarul de 2500-3000 de calorii pentru un adult obișnuit. Unele voci critice au invocat diferite motive cum ar fi că alimentația din spitale este produsă în regim de cantină sau prin firme de catering și astfel se economisește materie primă, dar cei internați în spitale sunt de altă părere, mâncarea nu este suficientă. Contracte controversate încheiate între instituțiile sanitare și firmele de catering alte unor persoane influente au făcut multă vâlvă la nivel național.

Nici pacienții infectați cu virusul SARS-COV-2, nu au beneficiat de un regim alimentar special deși unul dintre simptomuri este epuizarea fizică și un necesar de alimentație corespunzătoare.

Unul dintre principiile asistenței de sănătate publică, conform art.10 lit.d, este “calitatea alimentului”, care în urma sumelor menționate anterior, nu prea este respectat în România. În urma deprecierii masive a leului, un pacient primește alimentație zilnică și de sub 2 euro. La nivel european, pacienții pot alege dintr-o gamă variată de alimente corespunzătoare afecțiunilor pe care le au, într-un cuantum de cel puțin 14 euro.

Inițiativa deputatului de Bistrița-Năsăud, Bogdan Ivan Gruia

Ivan Gruia a intrat în Parlamentul României fiind ales în circumscripția electorală nr.6, Bistrița-Năsăud din partea Partidului Social Democrat. Bistrițeanul este membru în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și secretarul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Sursa foto: facebook

Deputatul este licențiat în Administrație Publică, are o diplomă de masterat în Comunicare și Relații Publice, iar în prezent este doctorand în Sociologie.

Acesta a lansat un mesaj pe o rețea de socializare în care spunea începând de luni dimineață, alături de colegii mei din grupul parlamentar PSD, voi lucra la un amendament la Legea 95/2006, care reglementează alocația de hrană pentru persoanele internate în spitalele din România”.

Contactat pentru un punct de vedere și pentru a transmite detalii suplimentare cu privire la ce modificări dorește să adauge, acesta ne-a trimis draftul proiectului la care lucrează. Deputatul a mai adăugat faptul că luni 8 februarie, dorește să îl depună în Parlamentul României.

PROIECT DE LEGE

privind modificarea și completarea Legii 95/2006 republicată

“Legea 95/2006 republicată se modifică și se completează după cum urmează:

1.Art. 199 alin. 1 se modifică și va avea următorul conținut:

 (1) Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, suplimentare alocație de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale”.

2.La art. 221 alin. 1 se introduce o nouă literă cu următorul conținut:

l) alocație de hrană: sumă unitară pentru servirea mesei de către asiguratul spitalizat, calculată în funcție de hrană necesară fiecărei categorii de bolnavi recomandată de Colegiul Dieteticienilor din România, repartizată pe durata unei zile: masa de dimineață, prânz și seară, stabilită către comisia special constituită în acest sens”

3.La art. 229 se introduce o nouă literă cu următorul cuprins:

k) alocația de hrană de care beneficiază asiguratul pe parcursul spitalizării”

4.După art. 229 alin. 4 se introduc trei noi alineate:

Alin. 5 cu următorul conținut:

Alocația de hrană se va stabili de către o comisie constituită dintr-un reprezentant al CNAS, un reprezentant al structurilor asociative din care face parte  autoritatea publică locală în subordinea căruia se află unitatea spitalicească- Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Uniunea Națională a Consiliilor Județene-  un reprezentant al Ministerului Sănătății,  al asociației pacienților și un reprezentant al managerilor de spital, pe baza recomandărilor de hrană ale Colegiului Dieteticienilor din România.

Alin. 6 cu următorul conținut:

În termen de 10 zile de la publicarea legii, fiecare structură are obligația de a-și desemna reprezentanții în comisie după procedurile proprii ale structurilor pe care le reprezintă și le vor înainta CNAS.

Lucrările comisie vor fi coordonate de către reprezentantul CNAS și se vor desfășura după un regulament propriu care va cuprinde inclusiv procedura de stabilire a alocației de hrană.  Secretariatul comisiei va fi asigurat de către CNAS.

Reprezentantul CNAS va convoca comisia în termen de 10 zile de la data expirării termenului în interiorul căruia se desemnează reprezentanții.

Alin. 7 cu următorul conținut:

Alocația de hrană poate fi suplimentată prin hotărâre a autorității publice locale în subordinea căruia se află unitatea spitalicească, cu fonduri din bugetele proprii și cu fonduri guvernamentale, pe baza propunerii Consiliului de Administrație al unității spitalicești aflate în subordinea autorității.”

5. Art. 232 alin. 1 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevăzut de prezenta lege, și de alocația de hrană astfel cum a fost stabilită.  Modalitatea de decontare a serviciile medicale pentru aceste persoane se aplică și alocației de hrană.”

Art. II Dispoziții tranzitorii

Până la stabilirea alocației de hrană de către comisia prevăzută la art. 229 alin. 5, astfel cum a fost introdus, alocația de hrană pentru anul 2021 va fi în cuantum de 24 lei/zi/pacient, sumă care va fi asigurată din fonduri guvernamentale și va fi alocată direct spitalelor din subordine”.

Expunere de motive

“Una dintre problemele majore cu care se confruntă managementul unei unități spitalicești este aceea de a asigura calitatea hranei pentru asiguratul spitalizat. O sumară analiză a problematicii arată că situația e generată de subfinanțarea meselor zilnice pe care pacientul asigurat trebuie să le aibă. Și acest lucru se datorează faptului că în Legea 95/2006, deși se face referire la drepturile pacientului, acest drept la o hrană corespunzătoare nu este menționat.

Am considerat că revine Parlamentului României sarcina și, în același timp, misiunea de a se îngriji de pacienții spitalizați și de a creea un cadru legal propice atingerii scopului acestei legi: asigurarea unui tratament medical de calitate concomitent cu asigurarea aporturile calorice ale hranei, astfel cum specialiștii recomandă. Astfel, am reglementat noțiunea de alocație de hrană, am considerat că acest drept al pacientului asigurat trebuie prevăzut în mod expres în contractului cadru multianual la care fac referire dispozițiile art. 229 din Legea 95/2006, am prevăzut și procedura de stabilire a acestei alocații de hrană prin implicarea tuturor factorilor și prin instituirea modului de colaborare dintre instituții, autorități publice, pacienți și specialiști dieteticieni. Inclusiv sursa de finanțare.

Am considerat că autoritățile publice locale pot avea prerogative de a interveni pentru a asigura o hrană sănătoasă pacientului internat într-o unitate spitalicească și mai mult decât atât, prin modificările aduse, am asigurat transparență acestei cheltuieli.

Și nu în final, ca măsură tranzitorie, pentru anul 2021, am propus să adoptăm alocația de hrană de 24 lei/ pacient internat/zi”, ne-a transmis deputatul bistrițean Bogdan Gruia.

Cristian-Sabin Chiriță

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here