În municipiul Cluj-Napoca, grija pentru mediu a rămas numai o altă gogoașă vândută de primarul Emil Boc. Potrivit datelor furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), în perioada iulie 2020 – august 2022, au fost recepționate de la operatorii de salubritate numai 1129,24 tone de deșeuri reciclabile, dintr-o cantitate totală de 387.818,39 tone, mai exact numai un procent de 0,3% din deșeurile clujenilor au fost colectate selectiv.
Rata scăzută de reciclare dezvăluie o față întunecată a orașului smart, de cinci stele, total opusă cu cea pe care municipalitatea a pictat-o în culorii vii de fiecare dată când a avut ocazia, încercând să ascundă gunoiul de sub preș. Din păcate, gunoiul nu poate fi ascuns prea mult timp pentru că emană un miros neplăcut care ridică multe, poate prea multe semne de întrebare. Gazeta de Cluj a solicitat Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca să transmită, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, ce cantitate de deșeuri au fost recepționate de la operatorii de salubritate în perioada în care RADP a operat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, mai exact iulie 2020 – august 2022, ce cantitate de deșeuri reciclabile au fost recepționate de la operatori și ce cantitate de deșeuri reciclabile a rezultat în urma sortări din stația RADP.
Reciclarea, călcată în picioare de „performața” RADP
Rezultatele sunt cel puțin îngrijorătoare. În cea de-a doua jumătate a anului 2020, operatorii de salubritate au adus în rampa RADP nu mai puțin de 39.911,42 tone de deșeuri menajere, din care, în urma procesului de sortare, au fost obținute 8086,1 tone. Cel mai grav este că operatorii de salubritate nu au adus nici măcar un sac cu deșeuri reciclabile pe rampa RADP, fiind înregistrată o cantitate de ZERO tone.
Situația s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură, în anul 2021, când RADP a recepționat de la operatorii de salubritate o cantitate de 196.277,89 tone, din care în urma procesului de sortare, au fost obținute 32.067,67 tone de deșeuri reciclabile, iar o cantitate de 1128,8 tone de deșeuri reciclabile a fost recepționată de la operatori.
Prima parte a anului 2021 a fost înregistrată o nouă scădere drastică a cantității de deșeuri reciclabile recepționate de la operatorii de salubritate, fiind vorba despre numai 0,44 tone, din cele nu mai puțin de 151.629,08 tone de deșeuri totale care au ajuns în rampa RADP. Din această cantitate, în urma procesului de sortare, a fost obținută o cantitate de numai 18.367,26 tone de deșeuri reciclabile.
În urma unui simplu calcul matematic aflăm că, în perioada în care Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a operat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, numai un procent de 0,3% din deșeurile clujenilor au fost colectate selectiv în vederea reciclării. Cât despre deșeurile reciclabile obținute în urma sortării efectuate în rampa RADP, cu toate că ating un procent de 15,91%, în perioada menționată, sunt extrem de departe de a îndeplinii obligațiile impuse de Legea nr. 211/2011, legea cadru privind regimul deșeurilor, care a fost și înlocuită cu Ordonanța de urgență – OUG 92/2021(din 19 august 2021).
Potrivit Legii nr. 211/2011 România trebuia să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere. Cu toate acestea, țara noastră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, care este de numai 14%, ceea ce arată că în ciuda campaniilor de marketing demarate de primărie, neregulile sunt la ele acasă chiar și în minunatul oraș de cinci stele.
Ordonanța de urgență – OUG 92/2021 din 19 august 2021 setează noi ținte pentru români și le impune autorităților administrației publice locale să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere și să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă.
Tintele de reciclate impuse de lege, ratate cu zâmbetul pe buze
Emil Boc este optimist, cel puțin în fața camerelor, și se mândrește cu cele mai nou proiect pilot implementat în municipiu, intitulat „Reciclezi și călătorești gratuit”. În mai multe puncte din municipiu au fost amplasate containere pentru colectarea deșeurilor provenite din ambalaje de băuturi – sticlă, plastic, aluminiu/metal. Clujenii sunt încurajați să recicleze 15 ambalaje pentru a obține un bilet gratuit cu două călătorii pentru transportul public urban. Cu toate acestea, la scurt timp după implementare au apărut și problemele. Clujenii au semnalat prin intermediul aplicației My Cluj că nu au primit biletele pentru transportul public după ce au depus ambalajele în containerele special amenajate, iar alții s-au trezit cu saci întregi de sticle pe care nu au avut unde să le recicleze pentru că respectivele containere erau stricate.
Dispariția deșeurilor colectate selectiv nu miroase-a bine
Rata scăzută de deșeuri reciclabile preluate de la operatorii de salubritate ne duce cu gândul la faptul că locuitorii municipiului Cluj-Napoca nu dau doi bani pe mediu și nu reciclează niciodată. Realitatea din teren este cu totul alta, există. Din 1 iulie 2019 este obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor pe 4 fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri reziduale/amestecate/menajere. La punctele de colectare din zonele de blocuri există în containere personalizate pentru fiecare fracție, iar pentru gospodăriile individuale deșeurile se colectează separat în saci de plastic colorați specific, furnizați în mod gratuit de operatorul de salubritate. În acest context intervine următoarea întrebare: Unde au dispărut deșeurile? Potrivit surselor nosatre, RADP nu preia deșeurile reciclabile separat de cele menajere de la operatorii de salubritate și percepe aceeași taxă pentru ambele categorii de deșeuri, iar operatorii de salubritate nu sunt dispuși să achite taxa pentru deșeurile reciclabile și le transportă către instalațiile sau fabricile de reciclare. De asemenea clujenii se plâng că firmele de salubritate nu dau doi bani pe reciclare și amestecă deșeurile reciclabile cu cele menajere fără să țină cont de ceea ce prevede legea.
Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să-l contacteze în nenumărate rânduri pe directorul RADP Cluj-Napoca, Ion Pantelimon, însă nu a binevoit să ne răspundă la telefon.
În timp ce municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu probleme de mediu serioase, generate nu numai de modul în care sunt colectate și sortate deșeurile clujenilor, ci și de alți factori precum traficul, Consiliul Local local se face că plouă și înghite rând pe rând găluștele servite de Boc. Singurul consilier local care îndrăznește să deschidă subiectul privind modul în care RADP-ul își face treaba este Vladimir Mătușan. Acesta ne-a oferit un punct de vedere cu privire la rata de reciclare din municipiu.
„Sunt locuri special amenajate de colectare a deșeurilor cu destinație specială pentru plastic, hârtie, carton etc. Din păcate, când vin operatorii de salubritate să le ridice amestecă toate deșeurile. Chiar am văzut cum le descarcă. În mod normal, le pun pe platforma RADP-ului, unde ar trebui sortate. Nu știu cum RADP-ul a ajuns la aceste cifre, dar chiar și 1000 de tone de deșeuri reciclabile recepționate într-un an de zile mi se pare foarte puțin. Eu am mai ridicat o problemă în consiliul Local, când a fost vorba de tarife și am solicitat un raport din partea RADP prin care să mi se comunice dacă au crescut veniturile RADP-ului după ce am aprobat noile tarife de colectare, sortare, transport și vrem să vedem o evidență care să arate câte deșeuri sunt transportate la CMID din totalitatea deșeurilor municipale.”, a informat Vladimir Mătușan.
