Ministerul Transporturilor a anunţat că unul dintre ”nodurile gordiene” ale Autostrăzii Transilvania a fost desfăcut. Este vorba de tunelul Meses, care va avea o lungime de două mai mare decât cel săpat pe drumul Transfăgărăşan! Studiul de fezabilitate a fost făcut, în mare parte, de un amic de-al clujeanului Ioan Rus, ieşeanul Nicolae Boţu care este un fel de ”tătic” al studiilor de fezabilitate pentru diverse drumuri. Firma lui, Proexrom SRL, a lucrat pentru drumul Ic Ponor, unde neregulile au fost tranşate în presă, a întocmit studiul pentru Aeroportul Cluj Napoca, afacere în care a intervenit şi DNA-ul, a mai făcut un studiu, respins de CNADNR, pentru Autostrada Sibiu – Piteşti. În cadrul studiului de fezabilitate pentru Tunelul Meseş mai este implicat un milionar ieşean, fost ”locotenent” de-a lui Sorin Ovidiu Vântu.
În urmă cu doi ani, COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE SA a atribuit licitaţia ”Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru TUNEL Meseş” companiei TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA SRL pentru suma de 1.096.337 de lei, fără TVA, în situaţia în care oficialii estimaseră valoarea contractului la 1.821.578 de lei, fără TVA, adică aproape dublu. La licitaţie s-au înscris şase societăţi, dar numai două au îndeplinit criteriile de participare şi a câştigat cea care a ofertat cu cel mai mic preţ. Din această sumă, cei de la Tecnic au subcontractat 31,45% către SC PROEXROM SRL, care s-a ocupat de studiile geotehnice, şi 3,51% către firma ECO SIMPEX NOVA SRL care a elaborat studiile de impact asupra mediului şi planul de management al mediului.
Firma care a câştigat contractul este a familiei Stratan Irina, Iulian şi Dan, unde cel din urmă este ”creierul” afacerii. El deţine controlul asupra TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA prin intermediul firmei Finera Consul, o societate care are ca obiect preponderent de activitate comerţul cu amănuntul al peştelui, crustaceelor şi moluştelor (sic!).
Firma Proexrom îi aparţine în totalitate lui Bicolae Boţu, profesor universitar la Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură care a fost, pentru câteva luni, consilier pe probleme tehnice al fostului ministru al Transporturilor, clujeanul Ioan Rus.
Cealaltă firmă care a subcontractat cea mai mică parte a contractului, Eco Simpex Nova SRL le aparţine familiei Capră, Georgeta şi Pamfil. Ei au câştigat o parte din contractul laserului de la Măgurele, unul dintre cele ample proiecte din cercetarea românească.
Milionarul Dan Stratan a recrutat-o pe şefa licitaţiilor de la CNADNR
Firma TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA SRL care a câştigat contractul studiului de fezabilitate pentru Tunelul Meseş este administrată de Nadia State, fost şef al Serviciului de Licitaţii din cadrul Agenţiei ISPA a CNADNR. Ea a ocupat această funcţie până în anul 2008, când a demisionat de la CNADNR în schimbul a câtorva procente din firma lui Stratan şi a mandatului de administrator. State şi firma Tecnic au fost implicaţi şi în contractul de reabilitare a podului de la Giurgiu, o afacere de peste 13 milioane de euro. Firma Tecnic a mai fost implicată şi la lucrările de la Pasajul Sudului din Capitală, unde din cauza studiilor de fezabilitate proiectul a suferit întârzieri care au cauzat dificultăţi în accesarea fondurilor europene care au finanţat o parte din acest proiect.
Patronul Tecnic, Dan Stratan, a fost şi unul dintre ”locotenenţii” lui Sorin Ovidiu Vântu. Stratan a deţinut funcţia de director al fondului Gelsor. Printre cei care au avut legături cu acest fond de investiţii se numără şi fostul şef al Broker Cluj, Mihai Buliga, sau afaceristul Sorin Ovidiu Freciu, tot fost preşedinte al grupului Gelsor şi realizator la Realitatea TV, Vlad Soare, fost preşedinte al grupului Gelsor până la prăbuşirea FNI, Ioan Andrei, primul preşedinte al SOV Invest. În procesul FNI, societatea Gelsor este parte responsabilă pentru devalizarea FNI.
Întorcându-ne la Stratan, prin intermediul unei alte firme, Proiect CF Bucureşti SRL, el a fost abonat pentru multă vreme la contractele de studii de fezabilitate comandate de CFR SA.
Studii de la Iaşi pentru Transilvania
Potrivit oficialilor SNADNR, studiul pentru Autostrada Sibiu Piteşti făcut de firma Proexrom a lui Nicolae Boţu nu a fost practic respins, ci a fost trimis pentru o reevaluare, oficialii solicitând date suplimentare. ”Nu se poate spune că a fost respins. Comisia Tehnico Economică a cerut mai multe clarificări, mai multe studii, date. Se pare că nu era totul OK”, arată unul dintre reprezentanţii companiei de drumuri.
Pentru aeroportul clujean, firma deţinută de Boţu a făcut două expertize, una comandată de Consiliul Judeţean Cluj şi alta de constructorul lucrării. În rechizitoriul DNA care este tangenţial cu studiul făcut de Proexrom se arată că societatea ar fi executat, la comanda constructorului, un studiu ”instant” pe perioada unui weekend.
Cei de la Proexrom au fost contractaţi în 2014 de CJ Cluj pentru a realiza expertiza tehnică la drumul Ic Ponor. Potrivit raportului de expertiză, s-a prezentat ”un cost estimativ a soluţiilor de remediere pentru elementele executate în mod necorespunzător, respectiv pentru soluţia de remediere recomandată, costul estimativ ale acesteia se ridică la suma de 1.338.033,95 lei, iar costul estimativ al refacerii lucrărilor de scurgere a apelor este de 1.533.976 lei ( în total 2.872.009,95 lei)”. ”Tunul” dat pe drumul Răchiţele Ic Ponor a constat, în mare parte, în decontarea a mii de mc de beton de calitate slabă la preţ de beton superior calitativ.
Până acum, DNA a emis citaţii pe numele a doi diriginţi de şantier care au calitatea de suspect pentru că ar fi girat deconturile frauduloase.
Tunelul Meseş face parte din aşa-zisa Autostrada Sălaj
Autostrada din Sălaj este împărţită în cinci subsecţiuni, ele făcând parte din secţiunea 3B Mihăieşti – Suplacul de Bârcau.
Prima secţiune are 13 kilometri si 260 de metri şi este cuprinsă între Topa Mica şi Zimbor. Pe acest segment se vor construi 11 poduri şi pasaje, un nod rutier la kilometrul 12,8, în apropiere de Zimbor. Segmentul va avea un punct de sprijin pentru întreţinere la kilometrul 12,192 şi o parcare de scurtă durată la kilometrul 10,600.
Subsecţiunea 2 este cuprinsă între Zimbor şi Poarta Sălajului. Va avea o lungime de 12 kilometri şi 240 de metri. Pe această secţiune vor fi construite şase poduri şi pasaje rutiere.
Subsecţiunea 3 este cuprinsă între Poarta Sălajului şi Zalău. Pe acest segment va fi construit şi un tunel. Segmentul are o lungime de 12 kilometri şi 950 de metri. Subsecţiunea 5 este cuprinsă între Nusfalău şi Suplacul de Bârcău şi are o lungime de 13,554 kilometri. În total, autostrada din Sălaj va străbate judeţul pe o lungime de 80 de kilometri. Proiectantul autostrăzii din Sălaj este SC Iptana SA. Conform noului Master Plan de Transport, autostrada prin Salaj va fi finalizată în anul 2018.
