Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia, care îl judecă pe Rareș Pop în procesul în care clujeanul este acuzat de corupție, au solicitat lămurirea divergențelor create în jurul completurilor specializate pe judecarea faptelor de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Se poate considera că judecătorul de la instanța de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere al instanței nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupție repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectivă, niciun complet al secției penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupție?”, întreabă magistrații care judecă procesul.

Practic, care este sancțiunea în cazul acestei inadvertențe, nulitatea relativă sau nulitatea absolută?  

Spre exemplu, Curtea de  Apel Târgu Mureș a sancționat cu nulitate absolută nedesemnarea la începutul anului a completurilor specializate pe judecarea faptelor de corupție, deși anterior magistratul făcuse parte dintr-un complet specializat pe asemenea fapte. 

”Lipsa formală a desemnării completurilor specializate este susceptibilă de a fi interpretată diferit, putand fi considerată o eroare materială nesancționabilă sau sancționabilă cu nulitatea relativă sau, din contră, drept o lipsă a specializării și o incălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și funcțională a completului care a judecat astfel de cauze iară să fi avut atribuită specializarea la momentul repartizării aleatorii, cu consecința sancțiunii nulităli absolute și a rejudecării cauzelor în primă instanță”, consideră magistrații care îl judecă pe Rareș Pop.

Ei mai apreciază că ”dacă un judecător a fost numit într-un complet specializat în judecarea cauzelor de corupție, în lipsa altor cerințe legale, dacă face parte din secția penală prin acest act a dobândit specializarea. Lipsa unor cursuri, seminarii de specialitate, parcurgerea altor forme de pregătire, pot constitui vătămări, în condițiile nulității relative”.

Magistrații albaiulieni consideră că ”împrejurarea că judecătorul, după ce a făcut parte, anterior dintr-un complet specializat, nu a fost desemnat, la începutul anului, într-un complet specializat, prin hotărârea colegiului de conducere, nu atrage pierderea specializării. Ipotetic, un judecător desemnat într-un complet specializat, care judecă mai mulți ani un dosar de corupție, chiar dacă nu este desemnat, la începutul anului, într-un complet specializat, nu-și pierde competența de a judeca cauza, ci, dimpotrivă, asigură continuitatea completului de judecată.”

Judecătorii din 13 curți de apel spun că nu au mai văzut așa ceva 

Au răspuns solicitării Înaltei Curți de Casație și Justilie 13 curți de apel (Alba lulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Suceava și Timișoara). În sinteză, acestea au comunicat că nu a fost identificată jurisprudență în materia ce interesează prezenta sesizare. Majoritatea judecătorilor au propus soluția de inadmisibilitate a sesizării, acesta fiind o chestiune prealabilă examinării fondului.

Opinia specialiștilor în Drept din cadrul universităților din Cluj, Timișoara și București a fost similară.

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că nu se poate pronunța, pe calea hotărârii prealabile, cu privire la efectele unei decizii a Curții Constituționale.

Astfel, sesizarea făcută de magistrații a fost declarată ca inadmisibilă.

În aceste condiții, se aplică dispozițiile referitoare la această chestiune de drept emise de Curtea Constituțională, care a statuat că toate instanțele inferioare ÎCCJ, adică judecătoriile, tribunalele și curțile de apel sunt obligate să aibă completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupție care să fie formate din doi judecători, pentru a garanta incoruptibilitatea judecării cauzei.

CCR constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, conflict cauzat de refuzul instanței supreme de a aplica legea referitor la constituirea completurilor specializate în soluționarea faptelor de corupție.

În instanțele clujene completurile respective nu există. La Tribunalul Cluj dosarele de corupție sunt judecate și de un singur judecător.

Potrivit reprezentanților instanțelor, toți judecătorii sunt specializați pentru judecarea acestor gen de dosare și nu există nicio obligativitate pentru înființarea completurilor specializate. Multe dintre dosarele de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj sunt judecate de un singur magistrat, și nu de doi, așa cum arată legea.

În același timp, niciun magistrat din cadrul instanțelor clujene care judecă dosare de corupție nu are specializări și nu a urmat cursuri de formare profesională pe judecarea faptelor de corupție. Chiar dacă legea prevede că aceste cursuri ar trebui făcute anual.

Marile dosare de corupție care s-ar putea rejudeca

Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei. 

Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol.

Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv, în momentul acesta aflându-se la închisoare.

Primarul din Baia Mare, cătălin cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție, procesul lui aflându-se și acum pe rolul Tribunalului Cluj.

Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei. 

Astfel, în opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.