40 de autobuze noi se vor alătura flotei de mijloace de transport în comun electrice a municipiului Cluj-Napoca. Orașul vrea să elimine transportul public poluant până în 2028.
Primăria Cluj-Napoca a lansat licitația pentru achiziționarea a 40 de autobuze electrice noi, care vor costa peste 145 de milioane de euro. Anunțul a fost publicat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Potrivit anunțului de achiziție, contractul prevede furnizarea a 40 de autobuze electrice articulate cu o lungime de 18 metri, dar și a stațiilor de încărcare aferente.
Valoarea contractului este estimată la 145.908.828 lei, adică aproximativ 29,5 milioane de euro. Achiziția este finanțată din fonduri bugetare și nu include finanțare europeană, se mai arată în anunț.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 8 noiembrie 2022, iar criteriul de atribuire a contractului, cel mai bun raport calitate – preț.
Primăria caută autobuze cu consum mic de energie
Între criteriile de care beneficiarul, Primăria municipiului Cluj-Napoca va ține cont în luarea deciziei privind oferta câștigătoare se regăsesc consumul de energie electrică a autovehiculelor, cele cu un consum mai mic primind un punctaj mai mare.
„Consumul de energie electrică pentru tracțiune conform testului SORT 2. Consumul de energie el. în (kWh/km) este un indice de performanță definitoriu al vehiculului. Acesta se va dovedi prin intermediul testului SORT 2, care va fi atestat de un organism acreditat în acest sens. Astfel dintre două vehicule, cel care are un consum de energie electrică mai mic, este superior, printr-un randament total superior. Pentru evaluare, oferta va conține în mod obligatoriu fișele de testare SORT 2 pentru autovehiculele ofertate”, se arată în anunțul de achiziție publică.
De asemenea, un alt criteriu luat în considerare este autonomia autobuzelor electrice. Distanța minimă de autonomie pentru autobuze este de 190 de kilometri.
„Conform caietului de sarcini, autonomia autobuzelor electrice va fi de minim 190 km, în condițiile în care funcționează sistemul de încălzire sau climatizare la capacitatea maximă de utilizare și cu numărul maxim de pasageri. Ofertele care nu respectă cerința minimă a caietului de sarcini, vor fi declarate neconforme. Prin introducerea acestui factor de evaluare se urmărește creșterea autonomiei de transport în condițiile executării serviciului public pe traseele pe care vor funcționa autobuzele, astfel încât durata între două încărcări succesive să fie cât mai mare și timpii afectați pentru încărcare să nu afecteze programul de transport”, se mai arată în documentație.
Împreună cu autobuzele electrice vor fi achiziționate și 18 stații de încărcare lente cu o putere minimă de 120 kW. De asemenea, vor fi achiziționate și șase stații de încărcare rapide cu o putere minimă de 400 kW, însă stațiile cu o putere mai mare vor fi favorizate, mai ales datorită timpului mai mic de imobilizare mai ales în timpul sezonului rece.
41 de autobuze electrice fac parte în prezent din flota Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, cărora se adaugă 90 de troleibuze și 28 de tramvaie. În 2021, flota de transport ecologic a companiei a efectuat aproape 53 de milioane de călătorii. Cele mai multe, peste 30 de milioane de călătorii, le-au efectuat troleibuzele. Pe locul doi au fost tramvaiele, cu peste 14 milioane de călătorii, iar pe locul trei sunt autobuzele electrice, cu 7,6 milioane de călătorii.
Transport în comun nepoluant, până în 2028
Nu doar municipiul Cluj-Napoca, ci întreaga zonă metropolitană va avea transport în comun 100% nepoluant, până în anul 2028. Promis inițial pentru anul 2026, obiectivul municipalității de a ajunge în întregime la transport public în comun electric, nepoluant va fi atins în anul 2028, potrivit primarului Emil Boc.
El a menționat că termenul a fost extins deoarece atât flota care deservește municipiul Cluj-Napoca, cât și autobuzele care asigură transportul în comun în zona metropolitană vor trebui să fie nepoluante.
Citește și: Stingeți becul și încărcați-vă mașinile. Cum statul se bate cap în cap cu deciziile sale
Sursa: monitorulcj.ro
