Prin deciziile judecătorești emise, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cât și instanțele din România restrâng libertatea presei. Din nefericire, acest lucru se întâmplă și prin concursul ziariștilor care ajung să expună diferite probleme sau situații care țin de viața intimă a persoanelor, fapt care are loc în detrimentul publicațiilor care fac dezvăluiri despre activități nelegale sau ilegale care privesc comunitatea. Spre exemplu, din cauza faptului că ziarul ring.ro a insinuat că judecătorul clujean Cristi Danileț are o relație intimă cu o persoană de sex feminin, care s-a dovedit ulterior că era fiica lui, Curtea de Apel București a emis o decizie prin care mass-media nu poate difuza fotografii din viaţa privată a unei persoane, fără acordul său, chiar dacă aceasta este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public.
În urmă cu câțiva ani, ziaristul Bogdan Cotigă de la ring.ro a publicat o serie de fotografii cu judecătorul clujean Cristi Danileț care era însoțit de o tânără. Autorul articolului insinua că magistratul are o relație intimă cu persoana respectivă pe care ”o duce seara să viteze CSM-ul”. De fapt, tânăra respectivă era fiica lui Danileț, iar magistratul și-a exprimat clar refuzul de a fi publicate fotografiile. După ce a intentat un proces împotriva publicației și a ziaristului, Danileț a câștigat iar instanța a decis ”că nu pot fi difuzate fotografii din viaţa privată a unei persoane, fără acordul său, chiar dacă aceasta este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public”.
”Această hotărâre judecătorească, susţinută de dispoziţiile art. 74-76 Cod Civil, de jurisprudenţa CEDO şi de o largă jurisprudenţă internaţională este menită să consolideze o jurisprudenţă absolut necesară la noi, care se subsumează conceptului de privacy insuficient cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea de familie omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl privesc sau a imaginilor cu el, aceasta fiind valabil atât cât este într-un loc privat, cât şi atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc). După motivarea deciziei Curţii de Apel, o voi pune la dispoziţia publicului”, arată Danileț pe blogul lui.
Potrivit minutei sentinței emisă de Tribunalul București, ”respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Cotigă Bogdan. Admite în parte acţiunea. Constată caracterul ilicit al publicării şi difuzării de fotografii privind viaţa privată de familie a reclamantului în format scris şi pe internet în cadrul reportajului «Pe cine duce Danileţ, seara, în vizită la C.S.M.» în ziarul Ring din data de 06.09.2012, respectiv pe site-ul www.ziarulring.ro. Obligă pârâta S.C. Ring Media Group S.R.L. să publice dispozitivul prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a acesteia, în ziarul Ring şi pe site-ul www.ziarulring.ro. Respinge restul cererii ca neîntemeiată. Ia act că părţile solicită cheltuieli de judecată pe cale separată”, arată instanța. Ulterior, Curtea de Apel București a decis în urma apelului făcut de Danileț să oblige pe ziarist și publicație la plata a 1.000 de euro cu titlu de daune morale.
În mod firesc, asemenea ”dezvăluiri” despre viața personală a oricui trebuiesc sancționate. Dacă ziaristul ar fi publicat faptul că judecătorul Danileț a fost remunerat de CSM în timp ce era suspendat, poate situația ar fi fost alta. Ori, dacă publicația respectivă l-ar fi chestionat pe magistrat despre arhiva SIPA, poate procesul nu ar mai fi avut loc.
CEDO a dat o lună de închisoare unui ziarist care a publicat dezvăluiri
O altă decizie, de data aceasta emisă de CEDO, care pune un căluș ziariștilor este cea privitoare la amendarea unui jurnalist elvețian pentru publicarea de materiale confidențiale dintr-un dosar penal nu violează dreptul la liberă exprimare, garantat de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit CEDO, “penalizarea aplicată jurnalistului pentru încălcarea secretului cercetării penale a fost justificată”. Potrivit magistratului Florica Roman,
această hotărâre se va aplica direct de instanțele din România chemate să corecteze scurgerile în presă de informații nepublice din dosarele penale.
În cauza de față (Bédat v. Switzerland – application no. 56925/08), jurnalistul elvețian Arnaud Bedat a fost acuzat că, în anul 2003, a publicat informații confidențiale dintr-un dosar penal privind împrejurările în care un șofer, aflat la volanul propriei mașini, a ucis trei persoane și a rănit alte opt. Informațiile publicate prezentau punctul de vedere al apărării, dar și informații din dosarul în curs. Procurorul de caz a formulat plângere împotriva jurnalistului, acuzându-l că a prezentat în presă informații nepublice, iar ziaristul a fost condamnat definitiv la o lună de închisoare și la o amendă de 4.000 de franci. ”Jurnalistul s-a adresat CEDO, invocând că i s-a încălcat dreptul la liberă exprimare, protejat de art.10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În luna iulie 2014, Curtea Europeană, cu majoritate de patru la trei, a decis că a existat o violare a art. 10 din Convenție. Statul elvețian a contestat hotărârea Curții, iar Marea Cameră, prin hotărârea pronunțată în data de 29 martie 2016, a statuat că nu a existat nici o violare a dreptului jurnalistului la liberă exprimare și că publicarea unui articol de presă ce reflectă exclusiv poziția uneia din părți, pe durată cercetărilor penale, riscă să influențeze procesul în curs și justifică adoptarea de către stat a unor măsuri punitive împotriva ziaristului. Mai mult, curtea a constatat că pedeapsă aplicată jurnalistului pentru încălcarea secretului, orientată spre protejarea bunei funcționari a justiției și a drepturilor acuzatului la un proces echitabil și respect pentru viață să privată, nu a constituit o ingerință disproporționată în exercitarea dreptului sau la libertatea de exprimare. Cu alte cuvinte, Marea Cameră, între dreptul la liberă exprimare și respectarea confidențialității procesului penal în fază să nepublică, a optat în favoarea ultimului principiu”.
Ca la noi, la nimeni!
Magistratul Florica Roman consideră că ”ce se întâmplă în România frecvent este că în presă apar “pe surse” dezvăluiri din dosare penale aflate în curs de cercetare, cu privire la faptele ce li se impută celor cercetați și sunt dezvăluite probele pe care se sprijină ancheta, foarte rar relatându-se și punctul de vedere al apărării. Deseori astfel de informații sunt făcute publice de presă înainte chiar ca persoana acuzată să afle oficial că este acuzată de săvârșirea vreunei fapte penale. Mai mult, deseori sunt făcute publice interceptări cu detalii intime din viața celui anchetat și care nu au nici o legătură cu fapta penală comisă. O astfel de situație este, probabil, de neimaginat într-o țară ca Elveția sau în altă țară civilizată. Și totuși, la noi nimeni nu pare deranjat – cu excepția celui acuzat, desigur – de astfel de practici, devenite regulă și acceptate ca fiind firești de întreaga societate. În această anomalie a societății noastre sunt implicați mai mulți actori: presa, sistemul judiciar și opinia publică. Presa, beneficiind de dreptul la liberă exprimare, are obligația echivalentă de a informă corect. Asta presupune prezentarea tuturor punctelor de vedere implicate și relatarea cât mai obiectivă și echilibrată a faptelor”, consideră magistratul Florica Roman.
Sebastian Albescu
