Închisoare pentru hormoni

În cazul infracţiunii de hărţuire, acţiunea penală începe în momentul în care persoana vătămată depune plângere prealabilă. Potrivit articolului 206 din noul Cod Penal, hărţuirea este „fapta persoanei care, în mod repetat, urmăreşte victima ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i o stare de temere şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la şase luni sau cu amendă”. De asemenea, hărţuirea mai poate avea şi un alt grad de gravitate. De exemplu, „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă sau conţinut alarmează victima, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă, în cazul în care fapta nu constituie o infracţiune foarte gravă”.

Femeile, cel mai des hărţuite

Potrivit senatorului Iulian Urban, noul Cod Penal propune introducerea în acest capitol a incriminării noi, hărţuirea, „pentru a răspunde unor cazuri apărute în practică, în care diferite persoane, în special femei, sunt aşteptate şi urmărite pe stradă sau în alte locuri publice, ori sunt tracasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea având ca efect o stare de îngrijorare a persoanei în cauză”. Un studiu la nivel naţional privind fenomenul hărţuirii în România atestă faptul că femeile sunt mai des agresate decât bărbaţii. De asemenea, sondajul arată că persoanele tinere sunt cele mai expuse hărţuirii sexuale, în special femeile între 16 şi 30 de ani. Se pare că cel mai frecvent caz de hărţuire sexuală se întâlneşte între şefi şi subordonaţi, însă hărţuirea se regăseşte şi între persoanele de acelaşi sex, nu numai între persoanele de sexe diferite.

Ilegal

Cazurile de hărţuire sexuală pot fi semnalate Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi sau instanţelor de judecată. Astfel, potrivit Legii 202/2002, republicată, prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau non-verbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor”. De asemenea, prevederi referitoare la hărţuirea sexuală se pot găsi şi în Codul Penal, Ordonanţa 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi Codul Muncii, prin legea 53/2003. Psihologii  admit că există fenomenul de hărţuire, iar femeile cad de cele mai multe ori victime, însă teama de reacţiile celor din jur le face pe acestea să adopte legea tăcerii.

Beatrice Golondzac