În anul 2006 România a primit cel mai mare împrumut acordat vreodată de Banca Mondială pentru reforma din justiţie. Valoarea totală a proiectului era de 110 milioane de euro, la care se adaugă contribuţia României, în valoare de 32 de milioane de euro. Cu toate că Justiţia din România a avut o şansă pentru a se dezvolta şi moderniza, Ministerul Justiţiei nu a fost în stare să cheltuie aceşti bani, iar proiectul „a murit” în ciuda finanţării generoase.
Ministerul Justiţiei a cheltuit în trei ani doar patru milioane de euro din împrumutul de 110 miliioane euro acordat de Banca Mondială. Deoarece reprezentanţii justiţiei nu au avut capacitatea de a-i utiliza până în prezent, România este pe punctul de a pierde cel mai mare împrumut primit vreodată de la Banca Mondială pentru reforma justiţiei. În tot acest timp, din 2006 până în prezent, Banca Mondială a atras de nenumărate ori atenţia Ministerului Justiţiei că nu este în stare să cheltuiască banii, cu toate că justiţia avea nevoie de reforme urgente. Magistraţii români consideră că proiectul s-a blocat la MJ care nu a avut capacitatea de a-şi gestiona fondurile, probabil din cauza „birocraţiei stufoase”. Chiar dacă realitatea doare, Ministerul Justiţiei nu are oameni competenţi pentru a rezolva astfel de probleme. Cel care a atras atenţia asupra acestei probleme a fost chiar preşedintele Traian Băsescu, care la o şedinţă a CSM a criticat Consiliul pentru că nu a folosit creditul pe care îl are la dispoziţie pentru dotarea instanţelor şi modernizarea acestora. „Domnilor, aveţi 110 milioane de dolari la dispoziţie, aţi cheltuit un milion de dolari în doi ani. Dacă cerem unui agricultor să facă proiect finanţabil şi agricultorul reuşeşte să facă acel proiect, oare oameni cu pregătire de judecători, de procurori, de ce au probleme să realizeze proiecte de atragere a fondurilor?”, a declarat Băsescu.
Banii (nu) vorbesc
Cel mai mare proiect al Justiţiei din România trebuia să se încheie în 2011, iar rezultatul să fie unul plăcut surprinzător. Scopul proiectului era de a reabilita infrastructura instanţelor, îmbunătăţirea managementului dosarelor, procese mai scurte şi judecători care vor intra în sălile de judecată cu mai puţine cauze tocmai pentru a-şi desfăşura munca în condiţii normale. De asemenea, în cadrul proiectului erau incluse informatizarea instanţelor cu soluţii de securitate fizică şi sisteme de supraveghere, dotarea cu sisteme de arhivare, de control al accesului şi al transmisiilor de date precum şi cu sisteme de supraveghere audio şi video. În anul 2007, la un an după ce statul român a obţinut împrumutul, Banca Mondială a atenţionat oficialităţile române că nimic nu s-a schimbat în justiţie şi că totul stagnează. Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu a părăsit conducerea ministerului fără a se preocupa cât de puţin ce se va întâmpla cu acest proiect, în timp ce Cătălin Predoiu, următorul venit, nu a părut foarte interesat de modernizarea justiţiei. Astfel, Justiţia din România a rămas la fel, ba chiar mai rău, după părerea celor mai mulţi judecători. „Unul dintre motivele pentru care aceşti bani nu au fost cheltuiţi este birocraţia din România în legătură cu licitaţiile publice. Din acest împrumut trebuiau refăcute sau construite 25 de sedii de instanţă, iar în prezent doar patru sunt în lucru. Există judecătorii care nu au instanţă proprie unde să îşi desfăşoare activitatea, în timp ce noi avem banii şi nu ştim cum să-i cheltuim”, a declarat preşedintele SoJust, Cristi Danileţ.
Nu mai pot cheltui banii
Potrivit experţilor bancari, MJ a cheltuit doar trei procente din acest împrumut, suma cheltuită ridicându-se doar la patru milioane de euru, din cei 110 milioane euro primiţi, cu toate că în prezent se plăteşte dobândă după aceşti bani. “La ora actuală, după trei ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a acestui împrumut, suma cheltuită efectiv este de aproximativ patru milioane de euro. În aprilie 2011 suma va fi anulată şi retransmisă Băncii Mondiale. În acest moment este nerealist să afirmăm că se va cheltui întreaga sumă a împrumutului”, a afirmat expertul bancar Ruxandra Costache. Cu toate că ar exista posibilitatea ca România să primească o extensie a termenului de utilizare a împrumutului, în cazul ţării noastre acest lucru ar fi aproape imposibil, deoarece gradul de implementare a proiectelor este nesatisfăcător. „Va fi extrem de greu dacă aceşti bani se vor pierde pentru că ministerul nu are de unde să îi ia. Aceşti bani trebuiau folosiţi pentru repararea sediilor de instanţă, deoarece o parte dintre ele se află într-o stare foarte gravă. Sper ca ministerul să ia măsurile necesare pentru a nu pierde aceşti bani, fie să prelungească acordul, fie să găsească alte soluţii de a salva împrumutul”, a declarat preşedintele UNJR, Dana Gârbovan. De aceaşi părere este şi Cristi Danileţ care consideră că este imposibil ca într-un timp aşa de scurt, MJ să poată cheltui restul banilor. „Aceşti bani trebuiau cheltuiţi până în 2011 şi este aproape imposibil să cheltuim acum o sumă aşa de mare, adică 99% din suma totală. Suma de 110 milioane de euro este un împrumut pentru care noi deja plătim dobândă, iar dacă îi pierdem pentru că Banca Mondială anulează împrumutul atunci nu se vor mai realiza construcţiile care s-au demarat. În final rămânem şi cu dobânda plătită şi cu sediile în acelaşi fel cum sunt acum”, a continuat Danileţ.
Visează cu ochii deschişi
Magistraţii români ştiau de împrumutul pe care Banca Mondială l-a acordat Justiţiei pentru a crea condiţii de muncă acestora. Însă, din cauza faptului că aceşti bani nu au fost cheltuiţi, magistraţilor nu le rămâne decât să viseze la un nou sediu de instanţă, în special cei care îşi desfăşoară activitatea într-o clădire închiriată, cum ar fi Judecătoria din Turda. Banca Mondială se gândeşte să anuleze proiectul, cu toate că deja statul român a plătit dobândă după aceşti bani, iar Ministerul Finanţelor are în plan să aloce banii către un alt sector, însă nu la justiţie. „Aceşti bani se vor pierde doar dacă va lipsi capacitatea managerială şi voinţa la nivelul instanţelor de judecată. Astfel, instanţele de judecată de la Curţile de Apel sunt ordonatorii de credite şi sunt singurii care pot face acest proiect, de exemplu de reabilitare a clădirii Tribunalului Cluj, şi pot cere MJ accesarea de fonduri care sunt puse la dispoziţia ţării noastre, a declarat senatorul Urban Iulian.
Beatrice Golondzac
