„Indosariati” in sustinerea lui Mircea Geoana!

Fostul preşedinte al României, actual preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat, Ion Iliescu, a fost anchetat de-a lungul timpului în dosarul mineriadelor, fiind catalogat la un moment dat drept blestemul României.
Adrian Năstase a devenit cunoscut prin dosarul „Mătuşa Tamara” dar şi alte dosare precum cel al brăţărilor dacice în care a fost cercetat penal.
Ionuţ Costea, cumnatul preşedintelui PSD, Mircea Geoană este director al Eximbank şi are un mandat negociat politic, care îi asigură lunar un salariu de aproape 30.000 de euro şi „gir” din partea statului în caz că „se răzgândeşte” şi părăseşte postul sau pur şi simplu este dat afară.
Ovidiu Muşetescu, fost preşedinte al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) şi fost ministru al Privatizării în Guvernul Năstase a fost suspectat de corupţie în funcţiile publice pe care le-a deţinut de-a lungul timpului. Muşetescu nu a apucat să fie însă condamnat, urmând ca judecata finală să fie dată pe lumea cealaltă.
Toţi cei patru social-democraţi, cu un trecut şi prezent „ca la carte” (mai puţin Ovidiu Muşetescu care a decedat în luna octombrie a acestui an) sunt oameni înverşunaţi în susţinerea lui Mircea Geoană pentru funcţia de preşedinte al României.

Ion Iliescu, un blestem pentru România!

Fost preşedinte al României, Ion Iliescu s-a născut în data de 3 martie 1930, la Olteniţa. A fost preşedinte ales al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004. În prezent este preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat.
Iliescu este o figură dominantă şi controversată a politicii româneşti de după 1989. În timpul mandatelor sale a început introducerea reformelor politice, sociale şi economice. În anul 2005 a fost demarată o anchetă pentru a se stabili rolul lui Ion Iliescu în mineriadele din 1990, când minerii de pe Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma, au descins în Bucureşti pentru a înăbuşi manifestaţiile antiguvernamentale. Iliescu susţine că scopul acelei anchete ar fi fost o răzbunare împotriva sa. La sfârşitul anului 2006, Ion Iliescu a fost ales preşedinte de onoare al PSD. În data de 13 octombrie 2008, Biroul de Presă al Ministerului Public a emis un comunicat în care se specifica faptul că Ion Iliescu nu va mai fi cercetat în dosarul mineriadelor. Procurorii au hotărât atunci că nu sunt suficiente probele pentru ca Iliescu să fie pus sub urmărire penală. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei consideră însă că Iliescu a fost un blestem pentru România. „Haideţi să nu uităm mineriada, haideţi să nu uităm că sub Ion Iliescu a înflorit, sub acest partid, PSD, corupţia pe care m-am chinuit şi eu şi Traian Băsescu s-o stârpim. Haideţi să nu uităm că reforma Justiţiei nu s-a făcut sub Ion Iliescu şi PSD. Sub conducerea lui Ion Iliescu, PSD a împărţit ţara în săraci şi în baroni !”, este declaraţia Monicăi Macovei dintr-o emisiune televizată . În luna martie a acestui an, potrivit unei ordonanţe DIICOT s-a stabilit că Ion Iliescu,Virgil Măgureanu şi ceilalţi învinuiţi scoşi de sub urmărire penală pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicare de informaţii false, la mineriada din iunie 1990, vor fi cercetaţi în continuare pentru alte infracţiuni, într-un dosar disjuns.
Potrivit aceleiaşi Ordonanţe din data de 10 martie 2009, s-a hotărât declinarea competenţei în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General pentru soluţionarea cauzei cu privire la alte infracţiuni, aşa cum reiese din documentul DIICOT postat pe site-ul Parchetului General. Astfel, s-a stabilit ca Ion Iliescu şi ceilalţi învinuiţi să fie cercetaţi pentru genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri şi valori culturale, pentru care Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale în 9 iunie 2005, 12 iunie 2006 şi 28 mai 2007, se mai arată în Ordonanţa DIICOT. Procurorii au susţinut că mobilizarea parţială sau generală a armatei putea fi declarată numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, în cazuri excepţionale. În rechizitoriu se precizează că: „Planul de acţiune a fost elaborat din ordinul său (n .r – a lui Ion Iliescu) şi, în calitate de preşedinte ales, a ordonat intervenţia militară, cu muniţie de război, TAB-uri şi alte forţe, împotriva demonstranţilor care se manifestau violent, depăşindu-şi atribuţiile prevăzute de articolul 82 din Decretul Lege nr. 92/1990”. Ion Iliescu este considerat de procurorii care anchetează mineriada din 13-15 iulie 1990, drept principalul responsabil pentru reprimarea manifestanţilor. Rechizitoriul de 80 de pagini arată că fostul preşedinte al statului a dispus şi coordonat acţiunea forţelor de ordine împotriva manifestanţilor : „Este important de subliniat că decizia iniţială de reprimare a fost luată la cel mai înalt nivel şi a fost coordonată, personal, de către fostul şef al statului, Ion Iliescu”. De asemenea, Iliescu nu a dat niciun decret în baza căruia să se dispună alarmarea de luptă a unităţilor sau instituirea stării de urgenţă, aşa cum prevede articolul 82 din Legea 92/1990.

Adrian Năstase, expertul în dosare!

Adrian Năstase s-a născut pe 22 iunie 1950 la Bucureşti. Năstase este un politician român, de profesie jurist. A fost prim-ministru al României între anii 2000-2004, iar în perioada 2005-2006 a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte executiv al Partidului Social Democrat. A fost nevoit să renunţe la aceste două funcţii în data de 15 martie 2006, în urma pierderii sprijinului politic din partea propriului său partid. Absolvent al facultăţilor de Drept (în 1973) şi Istorie – Filozofie (în 1978) de la Universitatea Bucureşti, Adrian Năstase a trecut pe rând prin mai multe funcţii: jurist, profesor şi preşedinte a diferite organizaţii care se ocupă cu dreptul şi relaţiile internaţionale.
Năstase mai este şi membru al Societăţii Franceze de Drept Internaţional şi al Societăţii Americane de Drept Internaţional. După ce de-a lungul timpului dosarul „Mătuşa Tamara” în care Adrian Năstase a fost cercetat, a fost dat uitării, dar în toamna acestui an, el a fost readus în centrul atenţiei. Astfel, în data de 21 octombrie 2009, fostul premier Adrian Năstase a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul „Mătuşa Tamara” după ce a fost refăcută urmărirea penală şi s-a dat aviz de către Parlament. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată şi Ioan Melinescu, fostul preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Ristea Priboi, consilier al fostului premier Adrian Năstase. În acest dosar, Adrian Năstase este acuzat de dare de mită. Potrivit DNA, Ioan Melinescu a fost deferit justiţiei pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii, iar Ristea Priboi pentru complicitate la luare şi dare de mită. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în decursul lunii noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denunţătoare, pe Ristea Priboi şi pe Adrian Năstase, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a sumei de 400.000 USD, într-un cont bancar pe numele Danielei Năstase, soţia lui Adrian Năstase. Cu această ocazie, Ioan Melinescu i-a promis lui Adrian Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmăreşte această finalitate. Ca urmare a înţelegerii avute, după numirea sa în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Adrian Năstase a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea unei Hotărâri de Guvern pe care a şi semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Ioan Melinescu şi a fost revocat fostul preşedinte Adrian Cucu, precum şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD în contul Danielei Năstase). Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Ioan Melinescu a sustras lucrarea care o viza pe Daniela Năstase şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Ristea Priboi, consilier al primului ministru Adrian Năstase, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării respective.
„Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, arată DNA. Dosarul va fi soluţionat de magistraţii instanţei supreme. Adrian Năstase a rămas fără imunitate parlamentară în martie anul acesta, când Legislativul a avizat începerea urmăririi penale în cazul său, la solicitarea DNA. „Ştiu şi eu şi ştiţi şi dumneavoastră că dosarele vor ajunge la domnul Daniel Morar, care le va trimite în instanţă când şi dacă va avea nevoie Traian Băsescu”, a precizat atunci Adrian Năstase. Adrian Năstase a fost cercetat şi într-un dosar de tăinuire, alături de Dan Iosif şi alţi parlamentari care ar fi cumpărat obiecte de patrimoniu de la vânătorii de comori dacice.

Cumnatul lui Geoană –„patron” pe banii statului

Ionuţ Costea, cumnatul preşedintelui PSD, Mircea Geoană este director la Eximbank şi câştigă lunar 89.062 de lei, fără alte stimulente, mai exact 20.760 de euro, după cum rezultă din contractul său de mandat. Contractul a fost semnat în luna aprilie 2009 de către fostul preşedinte AVAS, Mircea Ursache, membru PSD. Ionuţ Costea a rămas director la Eximbank, deşi PSD s-a retras de la guvernare iar funcţia sa a fost negociată politic de către preşedintele PSD, Mircea Geoană. Conform contractului de mandat, directorul Eximbank primeşte nu mai puţin de 20 de sporuri, prime şi alte beneficii, printre care amintim: o primă de vacanţa egală cu salariul lunar, prime de Crăciun şi de 1 iunie, decontarea oricăror cheltuieli făcute în interes de serviciu, primă de ziua băncii, al 13-lea salariu şi echivalentul a nu mai mult de trei salarii lunare, în cazul în care Adunarea Generală a Acţionarilor decide să acorde alte prime. De asemenea, Eximbank încheie pentru administrator şi familia sa o poliţă de asigurare privată internaţională în valoare de un salariu brut lunar, iar remuneraţia lunara netă va fi majorată cu procentul cu care se majorează fondul de salarii pentru angajaţii băncii. Ionuţ Costea mai primeşte şi un bonus anual în cuantum de minim un salariu lunar brut şi maxim trei, conform deciziei AGA, pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor. Contractul de mandat a lui Ionuţ Costea este încheiat pe o perioadă de peste patru ani, mai exact până în data de 30 septembrie 2012.
Conform contractului, în cazul revocării mandatului înainte de termen, se specifică faptul că banca va plăti „o compensaţie de încetare egală cu valoarea remuneraţiilor lunare stabilite prin contract, datorate până la data expirării duratei mandatului, dar nu mai puţin de şase remuneraţii brute”. Asta înseamnă că dacă statul doreşte să îl concedieze mâine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, tot statul trebuie să-i mai plătească omului, timp de trei ani, leafa de 20.760 de euro lunar, adică aproximativ 750.000 de euro. Clauzele contractuale denotă şi lipsa oricăror responsabilităţi şi penalităţi descrise în detaliu, ele fiind doar în favoarea directorului băncii. Altfel spus, dacă Ionuţ Costea conduce prost Eximbank, iar statul decide să-l dea afară înainte de încheierea mandatului său, acesta trebuie să-i plătească salariul timp de trei ani.

Muşetescu, specialistul în corupţie…  

Ovidiu Muşetescu s-a născut în data de 15 septembrie 1955 la Bucureşti, fiind un politician român, membru al aceluiaşi Partid Social Democrat. Ovidiu Muşetescu a fost preşedinte al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) şi ministru al Privatizării în Guvernul Năstase, în perioada 2001-2003.
În anul 2009, Muşetescu a fost suspectat de corupţie în funcţiile publice pe care le-a deţinut de-a lungul timpului. Ovidiu Muşetescu suferea de cancer, iar cu o săptămână înainte de a muri s-a întors de la Viena şi s-a internat la Spitalul Elias pentru a fi împreună cu familia. S-a stins din viaţă în data 18 octombrie 2009.
Procurorul general Codruţa Kovesi i-a cerut preşedintelui României, Traian Băsescu, în 29 iunie, anul curent, declanşarea procedurilor pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Ovidiu Muşetescu în dosarul referitor la privatizarea ALRO Slatina şi ALPROM SA. Procurorii susţin că acesta s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu şi stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea comercială reală, a bunurilor aparţinând firmelor la care statul este acţionar. Cea de-a doua faptă ar fi fost comisă de Muşetescu în cazul acţiunii de privatizare a SC ALRO SA Slatina şi SC ALPROM SA. În luna septembrie a acestui an, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a primit cerere din partea preşedintelui Traian Băsescu de a declanşa procedurile legale necesare urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În cele din urmă, dosarul a fost închis ca urmare a decesului inculpatului în luna octombrie a acestui an.
Guvernarea PSD a avut cele mai multe privatizări, dar şi cele mai controversate tranzacţii. S-a vorbit mult despre corupţie şi trafic de influenţă. Cele mai mediatizate privatizări din acest punct de vedere sunt Romtelecom, Sidex, Combinatul Siderurgic Reşiţa, IPRS Băneasa. De multe ori puterea momentului s-a folosit de această armă pentru a plăti diverse poliţe adversarilor politici.
Privatizarea Romtelecom a fost prima tranzacţie majoră din ţara noastră într-un domeniu strategic. Nici privatizarea ARO Câmpulung din 2003 nu a scăpat de acuzaţii.

Iulia STUPINEAN