Infecţiile din spitalele clujene, luate în vizor de politicieni

Consilierul judeţean Iulia-Ligiana Ianchiş Gheţe a readus în discuţie în cadrul ultimei şedinţe a forului problema solicitării făcute în luna decembrie, de a primi un raport privind Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca şi realizarea unui control la această clinică. Aceasta a insistat pe problema infecţiilor nosocomiale şi a morţilor înregistrate la spitalul clujean, însă colegii săi medici i-au explicat că problema este mult mai delicată, iar relaţia dintre spital şi boală nu este de fiecare dată una cauzală.

Iulia-Ligiana Ianchiş-Gheţe a încercat şi la Senat în cadrul alegerilor legislative naţionale, în Colegiul 3, acum reprezentat de Aurelia Cristea (PSD) dar a rămas în Consiliul Judeţean, unde a fost aleasă pe listele PPDD. Aceasta a profesat ca medic la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla, fiind medic militar cu grad de căpitan, iar acum are un cabinet privat la care oferă consultaţii de medicină generală şi biorezonanţă. Anul trecut, tatăl său a fost internat la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca. Iniţial, Ianchiş-Gheţe a fost mulţumită de personalul de medical de acolo, chiar adresându-i cu mai multe ocazii mulţumiri profesorului care i-a tratat tatăl. Însă condiţia medicală a acestuia s-a agravat, iar în urma decesului său, consilierul judeţean şi-a îndreptat atenţia către clinica în care a fost tratat, convinsă că aceasta a fost sursa problemei.

Raport pentru CJ de la o instituţie medicală

În luna decembrie, Iulia-Ligiana Ianchiş-Gheţe a făcut o interpelare în cadrul Consiliului Judeţean, în care a ţinut să sublinieze numărul îngrijorător de infecţii nosocomiale (intraspitaliceşti) şi de decese de la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca. Aceasta a cerut un raport şi o evaluare în legătură cu problemele pe care susţine că i le-au semnalat mai mulţi cetăţeni care şi-au tratat rudele acolo. În răspunsul adresat Consiliului Judeţean, dr. Mihai Mleşniţe, managerul Institutului, a subliniat că toate măsurile necesare au fost impuse în vederea evitării răspândirii infecţiilor nosocomiale şi că nu există statistici care să scoată în evidenţă acest spital ca fiind o „clinică de morţi”, cum îl califică doamna Gheţe. „Există compartimentul care se ocupă de identificarea infecţiilor nosocomiale, care îşi face treaba conform legislaţiei în vigoare, de la evaluarea substanţelor cu care se lucrează, culegerea de probe de pe suprafeţe, de pe mâinile personalului, care sunt analizate şi se fac statistici. Dacă se constată că ceva nu e în regulă, aceste date apar în raportările noastre către Direcţia de Sănătate. Dacă ar fi fost ceva, s-ar fi raportat şi s-ar fi văzut aceste lucruri. Nu poţi spune că sunt subraportate fără dovezi. În răspunsul spre CJ se vede că nu există o creştere.”, consideră managerul clinicii.

„Spitalele nu sunt perfecte”

„Problema e că tatăl său a fost internat la noi şi a decedat. La momentul respectiv i-a mulţumit profesorului care l-a operat. A primit atenţie deosebită, i s-a permis accesul în spital oricând, dar acum se plânge că a cheltuit cu tatăl său. Îmi pare rău dacă nu poate înţelege ce s-a întâmplat.

Am răspuns Consiliului Judeţean, şi recent am primit notificare că a făcut plângere la Direcţia de Sănătate Publică şi la Colegiul Medicilor, că a acuzat corpul medical de malpraxis. Aici ei trebuie să analizeze şi să decidă. Eu din materialele citite, nu văd personal o culpă. Sunt medic, şi după priceperea mea, nu este o culpă medicală, s-a făcut foarte mult pentru tatăl dânsei”, a adăugat Mihai Mleşniţe. În legătură cu un episod macabru relatat de una din sursele doamnei Gheţe, Mleţniţe a precizat că „morga de aceea este construită, acolo sunt duşi pacienţii decedaţi. La noi vin cazurile cele mai grave, care de la noi nu pleacă în altă parte. Dacă un spital ne trimite nouă cazurile pentru că suntem specializaţi, noi nu trimitem mai departe, în afară de transplantul hepatic, şi evident că sunt pacienţi care decedează. Consider că acuzaţiile sunt nefondate, nu sunt dovedite. Înţeleg durerea pierderii părintelui, dar de acolo până să începi să denigrezi, ai nevoie de dovezi. Dacă consideră că e malpraxis, să îşi aducă argumentele, noi le aducem pe ale noastre”, a concluzionat managerul.

„Cel puţin o parte din date sunt neadevărate”

„Indignarea personalului medical din cadrul Institutului de Gastroenterologie, Hepatologie prof. Octavian Fodor Cluj-Napoca nu reprezintă nimic faţă de suferinţele bolnavilor, şi mai ales ale aparţinătorilor celor decedaţi”, consideră consilierul PPDD. „În ceea ce priveşte datele culese şi raportate de compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din cadrul Institutului, vă informez că cel puţin o eroare în cursul lunii iunie 2013. Astfel, pe secţia Gastro II, în luna iunie a fost raportat un număr de 0 infecţii nosocomiale, dar conform fişei de observaţie 14984, este evidenţiată prezenţa în data de 11.06.2013 în urocultură a doi germeni care dau infecţie nosocomială, iar în 15.06.2013, în spută, infecţia cu alţi germeni. Din aceste informaţii, rezultă că cel puţin o parte din date sunt neadevărate, iar interpelarea pe care am făcut-o în 18 decembrie 2013, am mai solicitat informaţiile referitoare la mortalitate, decese, numărul, cauzele lor, pe anul 2013, defalcate pe luni, şi nu am primit nici un răspuns”, spune dr. Ianchiş-Gheţe. Consilierul a citat un articol anterior din Gazeta de Cluj, care arată că în cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca în 2012 au murit 457 de persoane pe parcursul anului precedent, 331 de persoane în primele nouă luni din 2012 și 320 de persoane în primele nouă luni din 2013.

Subraportarea fatală

Consilierul judeţean PPDD a dat mai multe exemple de medici reputaţi care susţin, de asemenea, că infecţiile nosocomiale sunt subraportate în România. De exemplu, profesorul clujean Ioan Bocșan a confirmat că în România se raportează între 1-1,5% infecţiile nosocomiale, precizând că în Statele Unite acest procent este între 10-12%, în timp ce în ţările europene media este de 10%. Potrivit acestuia, „vina” este a conducerii spitalelor, care nu înţeleg că acest indicator trebuie să fie prezentat în mod real. Aceste infecţii nosocomiale ar trebui să fie cel mai important indicator de calitate a actului medical, însă, mulţi manageri de spitale sau şefi de secţii nu înţeleg importanţa declarării acestor infecţii şi le ţin ascunse, ar mai fi spus Ioan Bocşan.

Profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase prof. dr. Matei Balş, a declarat că trebuie lăudaţi cei care îşi identifică infecţia şi chiar premiaţi cei care reuşesc să ia măsuri de autolimitare a transmiterii acestora. Vicepreşedintele Ioan Oleleu, care a citit raportul de la institutul clujean, a arătat că nu e neapărat ca germenii găsiţi în aceste spitale să fie de natură patogenă. „Eu am avut o discuţie cu preşedinta de la Casă (de Asigurări de Sănătate, n.r.). Situaţia nu stă chiar aşa. Este şi un control efectuat de la Ministerul Sănătăţii. E nevoie să privim acea unitate în ansamblu, pentru că este o unitate care reprezintă un punct important al sănătăţii Clujului, şi au un ambulatoriu acolo care îşi face foarte bine treaba. Preiau nenumărate cazuri de la urgenţă, tot ce înseamnă parte de interne, şi cred că împreună cu domnul doctor, cu doamna doctor, să rezolvăm această problemă. Nu este o unitate subordonată Consiliului Judeţean, nu ne este indiferent ceea ce se întâmplă, însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum apar în presă şi în alte locuri”, a spus Ioan Oleleu.

Cauzalitatea nu e bătută în cuie

Medicul clujean Bogdan Emil Mircea, consilier local USL, a completat: „Ţin să precizez că aici e o mică neconcordanţă între ceea ce spunea doamna doctor şi realitate. Fiecare spital are obligativitatea de a lua încărcătura de germeni, în funcţie de profil, a secţiei respective. Ca să fie înţeles la nivelul oricui, se pun plăci Petri şi se lasă şi se recoltează germenii din aer, apoi se colectează din toate zonele care sunt suspecte de infecţii nosocomiale.

În ceea ce vă pot spune vis a vis de încărcarea cu germeni la nivelul secţiei de Terapie Intensivă de la Chirurgie III şi Medicală II, au fost situaţii în care încărcarea cu germeni în mediul respectiv era crescută, şi ei s-au sesizat, au închis, au dezinfectat aşa cum scria la carte. În al doilea rând, faptul că există în urina unui bolnav cronic ajuns acolo tot felul de germeni patogeni rezistenţi e datorită faptului că aceşti bolnavi se tratează la domiciliu cu tot felul de antibiotice, şi vă pot spune că la mine la spital, unde într-adevăr numărul de infecţii nosocomiale e foarte mic, la chirurgie, sau chirurgie plastică, unde n-aveau ce să caute bolnavi septici, în urina pacienţilor de acolo găsim germeni rezistenţi la tratament, din această cauză, că se tratează singuri acasă. Relaţia între încărcarea cu germeni din spital şi faptul că bolnavul respectiv poate să aibă o infecţie cronică rezistentă la tratament nu ţine de un raport cauză-efect. Raportarea acestor infecţii nosocomiale nu se face corect din mai multe cauze. De exemplu, pentru că termenul de stat în Terapie Intensivă şi infecţia care apare la bolnavul care pleacă acasă este uneori mai mare.”

Coada de la morgă

Iulia-Ligiana Ianchiş-Gheţe susţine că expresia „fabrică de morţi” nu îi aparţine, ci a citat-o din declaraţiile aparţinătorilor celor decedaţi. Drept dovadă, a citit în plenul CJ una din declaraţiile celor care şi-au ridicat rudele de la morga acestui institut la începutul lunii noiembrie: „C., domiciliată în Gherla, declar că în 25.11.2013 am ridicat de la morga Institutului de Hepatologie cadavrul soţului meu, iar în morgă se mai aflau încă şapte cadavre. Când am dat hainele unei doamne de la morgă, care îmbrăca morţii, mi s-a adresat în felul următor: staţi că mai sunt înaintea lui, mai trebuie să aşteptaţi. Oare ce se întâmplă în acest institut? Este un izvor al morţii? Este o fabrică de morţi? Aş dori ca această situaţie să se elucideze. Mergem la medic să ne tratăm cu speranţe, dar ne întoarcem în sicriu. Suntem indignaţi de ceea ce se întâmplă în această clinică. Nu doar în acea zi de 25 noiembrie era un număr mai mare de victime, ci şi în alte zile, zilnic 3-4 persoane mor şi mor persoane tinere, între 30 şi 40 de ani.”

Interpelare în Parlament

În 14 mai 2013, deputatul PSD Aurelia Cristea a tras un semnal de alarmă, adresându-i o interpelare ministrului Sănătăţii, care avea ca obiect infecţiile nosocomiale contractate de cetăţenii internaţi în spitalele din judeţul Cluj:

”Având în vedere că numeroși cetățeni internați în spitalele din județul Cluj au semnalat diferite infecții (nosocomiale) în timpul spitalizării, datorită modului defectuos în care se utilizează substanţele dezinfectante şi sterilizantul, aceste cazuri nefiind prezentate opiniei publice, vă cer dle. ministru să prezentați oficial, un raport, asupra prezentei situații și soluții imediate de rezolvare a acestei neplăcute stări medicale. Vă rog să luați în considerare faptul că există plângeri și față de achiziţionarea biocidelor de către majoritatea unităţilor spitaliceşti clujene, care nu îndeplinesc în totalitate standardele naţionale şi europene în domeniu.”