Investiţiile din infrastructură sunt singura soluţie pe care actuala guvernare o poate aborda pentru a spera la ieşirea din criza economică. Premierul Emil Boc a susţinut că va acorda  pentru realizarea proiectului centurii de Est a Clujului, Vâlcele-Apahida, 100 de milioane de euro, după ce Gazeta de Cluj a anunţat că centurile municipiului nu au fonduri suficiente. Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţin că îi somează pe reprezentanţii Bechtel să înceapă lucrările la sectorul 3C Suplacu de Barcău-Borş, pentru că altfel încalcă legea din România

Guvernanţii s-au hotărât, în sfârşit, că infrastructura este o prioritate pe perioada crizei economice şi că dezvoltarea proiectelor de acest gen creează locuri de muncă şi este un punct esenţial în dezvoltarea viitoare a României. Astfel, după ce ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, apărea la televizor şi se plângea că nu poate face autostrăzi şi drumuri, deoarece nu are suficienţi bani, şeful său pe linie de partid şi executiv, Emil Boc, a hotărât, după şapte luni de guvernare, să acorde fonduri suplimentare unor proiecte de infrastructură, cum ar fi centurile de ocolire a oraşelor. Premierul Emil Boc a susţinut că, în vara aceasta, proiectele de infrastructură din România vor continua. „Vara aceasta, infrastructura nu are “vacanţă”. Se lucrează şapte zile din şapte la lucrări de infrastructură, de la metrou, la centuri de ocolire şi la Autostrada Transilvania. Avem o ofensivă totală pentru a putea da şansa unei creşteri economice în acest trimestru şi pentru recuperarea întârzierilor", a declarat Emil Boc. Boc a mai spus că va suplimenta fondurile pentru centura de est a Clujului, Vâlcele-Apahida. Astfel, Boc a confirmat informaţiile Gazetei de Cluj conform cărora Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu are fonduri suficiente pentru a finaliza centurile Clujului, astfel că au acordat suplimentar 100 de milioane de euro. Oficialii CNADNR s-au plâns anterior că nu au la dispoziţie bugetul necesar pentru a-şi derula investiţiile. Astfel, conform informaţiilor apărute în Gazeta de Cluj, Ministerul Transporturilor pune la dispoziţie doar o treime din banii de care are nevoie CNADNR. Gazeta de Cluj a obţinut informaţii privind banii de care ar avea nevoie compania pentru a derula proiectele de infrastructură din România. Dacă oficialii CNADNR au anunţat că, pentru derularea proiectelor din acest an, ar trebui să aibă la dispoziţie 23,4 miliarde, în schimb, în planificarea bugetară li s-a alocat doar 32% din această sumă, respectiv 7,6 miliarde. Astfel, CNADNR primeşte doar o treime din banii de care are nevoie, iar, implicit, unele proiecte din Cluj vor fi, cel mai probabil, neglijate sau chiar amânate pentru anii următori, din cauza indisponibilităţii financiare. Principala prioritatea a infrastructurii din judeţul Cluj sunt centurile municipiului Cluj-Napoca, care, dacă ar fi construite, ar duce la o mai bună gestionare a traficului din zonă. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România susţin iniţiativa Guvernului de a acorda fonduri suplimentare pentru proiectele de infrastructură, indiferent de destinaţia banilor. “E foarte bine dacă primul ministru doreşte să ne mărească bugetul, cu ocazia asta ne vom continua şi noi proiectele. Părerea mea este că, dacă se pot investi bani în infrastructură şi se pot adăuga bani la buget, indiferent dacă vor avea prioritate proiectele la Cluj, Timişoara sau Constanţa, este un lucru bun pentru România. Eu vreau să materializăm această mărire, vreau să o văd în buget. Toate drumurile sunt utile pentru cetăţenii care circulă pe şoselele României”, a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR.  

Necesar de 700 de milioane de euro

Oficialii CNADNR susţin că există şanse minime să primească în scurt timp necesarul de 700 de milioane de euro, însă speră să-l obţină la prima rectificare. „Noi am cerut încă 700 de milioane de euro, însă cât o să primim, atât o să cheltuim. Banii de la Guvern pentru infrastructură trebuie să vină în trimestrul doi şi în trimestrul trei, pentru că firmele nu mai pot să facă multe tipuri de lucrări în trimestrul patru”, a explicat Tiron. Directorul CNADNR susţine că fiecare întârziere a lucrărilor are efecte materiale asupra proiectelor în derulare. „Întârzierile şi stagnarea lucrărilor se materializează în bani pentru fiecare secundă cu care întârziem proiectele noastre de infrastructură”, a mărturisit Tiron.

Investiţiile în infrastructură, singura ieşire din criză

Analistul economic Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată, susţine că investiţiile în domeniul infrastructurii sunt singurele variante prin care România se poate salva din criza economică. „Pentru a ieşi din criză, ai două variante principale: consumul sau investiţiile. În principiu, investiţiile din infrastructură sunt cea mai bună alegere. Consumul nu poate fi stimulat acum, pentru că oamenii nu mai au ce să consume, aşa că trebuie să stimulăm investiţiile în infrastructură”, a declarat Voinea. Analistul consideră că un atu important al investiţiilor trebuie să fie şi felul în care acestea au un efect vizibil asupra economiei. „Desigur că e important şi care e utilitatea investiţiilor şi efectul de astenare în economie”, a continuat analistul. Voinea a explicat că Guvernul trebuie să continue investiţiile în domeniul infrastructurii, chiar dacă se depăşeşte deficitul bugetar. „Oricum, bugetul nu va fi la nivelul pe care îl estimăm, aşa că vom avea o creştere a deficitului bugetar. În aceste condiţii, investiţiile sunt cea mai bună ieşire”, a conchis preşedintele Grupului de Economie Aplicată.

Fonduri insuficiente şi pentru Autostrada Transilvania

Un alt proiect important pe care CNADNR îl gestionează şi care este afectat de lipsa fondurilor este acela al Autostrăzii Transilvania. Constructorul Autostrăzii Transilvania, Bechtel, a susţinut în repetate rânduri că nu are disponibili suficienţi bani, iar CNADNR nu are de unde să „îi scoată”. Astfel, reprezentanţii Ministerului Transporturilor propun ipoteza ca tronsoanele de la Câmpia Turzii la Braşov să fie concesionate de Bechtel, dar nu exclud intrarea altei companii în această „afacere.” „Secţiunile aflate în lucru vor fi finalizate de către constructorul american, însă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ia în considerare posibilitatea concesionării celor patru tronsoane, de la Braşov la Câmpia Turzii, fie de către Bechtel, fie de către o altă companie care are tehnica necesară”, a explicat directorul CNADNR. Oficialii CNADNR îi obligă pe cei de la Bechtel să  continue şi lucrările pe secţiunea 3C (Suplacu de Barcău- Borş ). “Am discutat cu cei de la Bechtel şi le-am ordonat să înceapă lucrările pe sectorul 3C. Astfel, ei trebuie să respecte legislaţia şi să înceapă lucrările”, a declarat Tiron. Directorul CNADNR susţine că cei de la Bechtel se “eschivează” să înceapă lucrările la secţiunea 3C, însă sunt obligaţi, conform legislaţiei din România. “Cei de la Bechtel motivează că ei ar relua lucrările, dar mai sunt alte probleme şi noi le-am spus să se conformeze cu prevederile legislaţiei în vigoare şi să înceapă lucrările la 3C”, a explicat Tiron. Lucrările la secţiunea dintre Suplacu de Barcău şi Borş sunt în întărziere cu câteva luni, iar întreaga porţiune ar trebui să fie finalizată pe 28 februarie 2010.

Tiberiu Hrihorciuc

1 COMENTARIU

  1. Miliboc mai da 100 de milioane la mafiotii de italieni de la Pizaroti-Tirena Scavi pentru ca dee baietii au sponsorizat din greu teschereaua pdl-ului si-a lui Boc cel incoruptibil. Asa s-a ajuns ca o poteca de 20km sa-l coste pe amaritul de roman 200 milioane euro sub conducerea mafiotului liliputan Boc. Ce sa mai vorbim de alt client pdl, FCC COnstruccion-firma mafiei gunoaielor spaniole care face lucrari de rahat pe bani grei dar deee sponsorizeaza pdl-ul si pe limbricii de la DRDP Cluj,Pantelimon si Gorcea.Ce sa mai spunem ca i-au facut cadouri consistente s lui Berceanu-Bercovici.Sa mai spuna romanii ca sint in criza cind mafia transnationala dispune dupa bunul plac de banii romanasilor in cardasie cu incoruptibilii de la pdl , cu procurorii si judecatorii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here