scris de Grumăzescu Andreea-Maria
Senatul, în calitate de prim for sesizat, a adoptat proiectul de lege care prevede că nu pot fi obţinute autorizaţii pentru jocurile de noroc în spaţii aflate pe o rază de 300 de metri pietonali de şcoli, locuri de joacă pentru copii, bănci, aşezăminte culturale, sănătate, religioase sau în incinta acestora.
Această temă a fost dezbătută timp îndelungat în spaţiul public iar începând de luni, 13 martie 2023, își găsește deznodământ în Senat.
Iniţiativa legislativă a USR care modifică ordonanţa de urgenţă a Guvernului 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
„La articolul 15 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c) spaţiul propus nu este situat în incinta sau pe o rază de 300 de metri pietonali a unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, unor locuri de joacă pentru copii definite ca orice spaţiu închis sau în aer liber destinat utilizării de către copii, unor instituţii de credit sau unor instituţii financiare nebancare, unor aşezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora; se interzice desfăşurarea de jocuri de noroc în spaţii care datorită amplasării ar conduce la obstrucţionarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locaţii de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun etc.); în mod excepţional se admite organizarea de jocuri de noroc în cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, case de cultură şi altele de acest fel, cu condiţia să fie asigurate cumulativ următoarele condiţii: acces separat pentru jucători, să nu fie deranjate în vreun fel celelalte activităţi şi să poată fi restricţionat total accesul minorilor;”, arată un amendament admis la raportul favorabil al comisiilor adoptat dde către plenul Senatului.
Este eliminată o prevedere care spune că „prin expresia loc de joacă pentru copii se înţelege orice spaţiu închis sau în aer liber, destinat utilizării de către copii”.
De asemenea, un alt amendament prevede introducerea unui nou alineat la articolul 20, alin. (9), cu următorul cuprins: „(9) Se interzice desfăşurarea de jocuri de noroc prin mijloace de joc de tip slotmachine de către persoanele juridice care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu au la sediile sociale sau secundare autorizate activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, clasa CAEN 9200”.
Printr-un alt amendament admis la iniţiativa legislativă se arată că „pentru persoanele juridice care la data intrării în vigoare a prezentei legi au la sediile sociale sau secundare autorizate activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, clasa CAEN 9200, prezenta lege se aplică în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, numai în ceea ce priveşte acele sedii sociale sau secundare”.
Proiectul de lege se află în procedură de urgenţă în Parlament, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă ca prim for sesizat, iar decizională este Camera Deputaţilor.
Alina Gorghiu, preşedinta interimară a Senatului a precizat, în plenul forului legislativ că „jucatul la păcănele trebuie să înţelegem cu toţii că reprezintă o himeră”, deoarece tinerii care merg acolo şi joacă îşi imaginează că aşa obţin câştiguri facile şi imediate.
„Proiectul e unul bun, a fost îmbunătăţit la Comisie, dar sunt de acord cu domnul senator Oprea. Va trebui să fim mai structuraţi când vorbim de legislaţia legată de păcănele şi de jocuri de noroc pentru că sunt foarte multe proiecte în Parlament care reglementează, doresc să modifice această legislaţie, însă fiecare la momentul acesta pare că vorbeşte pe limba lui şi nu găsim un mod comun de gândire. E drept va trebui să modificăm legislaţia astfel încât adolescenţii care nu au voie să intre în sălile de păcănele să nu intre, deşi există legislaţie în acest sens şi ar trebui să impunem restricţii mai coerente astfel încât lucrurile să se întâmple şi ar trebui să găsim soluţii pentru cei care astăzi sunt dependenţi de jocurile de noroc. Am văzut chiar astăzi un articol care ne spunea povestea unei femei care, după ce a pierdut banii la jocurile de noroc, la păcănele, cum le ştim cu toţii, s-a sinucis. Deci drama nu este doar a adolescenţilor, este inclusiv drama populaţiei paupere, drama unor oameni care cred că altă soluţie decât câştiguri la jocuri de noroc nu au ca să supravieţuiască. Eu însă am să vă vorbesc astăzi, despre adolescenţi, despre faptul că sunt foarte mulţi care consideră că aceste jocuri sunt un mod de viaţa. Aşa cum spuneam, legislaţia le interzice şi, cu toate acestea, când ieşi din liceu te duci la 30 de metri, direct în sala de jocuri de noroc, fără să îţi interzică cineva, adolescent fiind să intri. Jucatul la păcănele trebuie să înţelegem cu toţii că reprezintă o himeră. Toţi tinerii care ajung într-o sală de jocuri de noroc ajung acolo pentru că îşi imaginează că acele câştiguri sunt facile, sunt imediate, şi atunci când găseşti din 50 în 50 de metri săli de jocuri de noroc, atunci îţi e foarte la îndemână ca tânăr să te duci în acea sală”, a completat Gorghiu.
Sebastian Cernic (USR): Este responsabilitatea noastră să îi ferim pe cei mici de mirajul norocului la păcănele, pariuri şi alte jocuri.
„E probabil cea mai importantă iniţiativă la care lucrăm pentru protejarea vieţii şi a viitorului copiilor noştri. În acest sens, USR a propus să nu mai existe săli de jocuri de noroc pe o distanţă de 300 de metri în jurul locurilor pentru minori, a şcolilor, a grădiniţelor şi a locurilor de joacă. Este responsabilitatea noastră să îi ferim pe cei mici de mirajul norocului la păcănele, pariuri şi alte jocuri. Tinerii trebuie să vadă şi să audă adevărul şi adevărul este că pot deveni dependenţi de jocurile de noroc. În loc de tineri independenţi care se bucură de viaţă, vor ajunge vai de capul lor – datori, rupţi de lume, disperaţi şi singuri. Jocurile de noroc distrug vieţi, familii, prietenii. Jocurile de noroc conduc la infracţiune, furturi, violenţă. Prea mulţi tineri mor din cauza dependenţei. Jumătate din dependenţi au, la un moment dat, o tentativă de sinucidere”, a spus Cernic.
Sebastian Cernic a vorbit şi despre faptul că Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc s-a prezentat ăn Senat printr-un reprezentant şi a ţinut partea industriei de noroc, în loc să dezvolte programe care să ajute lumea şi tinerii să scape de această dependenţă. El a menţionat că atât ONJN, cât şi Guvernul României au avizat negativ acest proiect de lege.
„În România nu există programe de prevenţie şi tratament, iar în loc să se ocupe de astfel de programe, ONJN (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc – n.r.) a venit la Senat să ţină partea industriei de noroc. ONJN şi Guvernul României s-au opus acestei legi şi au dat un aviz negativ. Înţelegem că Guvernul susţine imperiul păcănelelor. Vreau să vă spun că Guvernul din Belgia a adoptat, săptămâna trecută, interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Haideţi să ne întrunim în Comisie şi să îi dăm raport pozitiv. Înţelegem astfel că Guvernul susţine imperiul păcănelelor. Marea Britania, Spania sau Australia care au votat legi prin care au limitat drastic expunerea tinerilor la riscul dependenţei de jocuri de noroc. Astăzi în Parlament este timpul să votăm şi noi astfel de măsuri. Nu e prea târziu pentru generaţiile de tineri actuale şi viitoare. USR are pe circuit un proiect asemănător celui din Belgia prin care dorim să interzicem reclamele la jocurile de noroc, dar a primit aviz negativ la comisia de raport. Haideţi săptămâna viitoare să o retrimitem la Comisie şi să îi dăm un aviz pozitiv. Acesta este un prim pas. Această dezbatere trebuie să continue şi nu trebuie să ne limităm la ce iniţiative avem acum pe circuit. Trebuie să dezbatem şi să fim în ton cu toate statele occidentale”, a completat Sebastian Cernic.
Conform ROMSLOT „ incidența jocurilor de noroc în România este de 15%, respectiv 2,4 milioane de indivizi peste 18 ani care au practicat macar o dată jocuri de noroc în ultimul an. Cei mai mulți jucători cu frecveța săptămânală sunt în general bărbați tineri, între 18 si 24 de ani, necăsătoriți, din mediul urban. Cei mai multi joacă de placere, pentru că se simt bine și pentru a câștiga bani. Cei care joacă pentru a câștiga bani pot intra în ispita de a cheltui mai mult decât și-au propus și sunt conduși de dorința de a recupera sume pierdute inițial. Incidența dezvoltării de probleme de joc în rândul populației României peste 18 ani, rezultatî pe baza definiției, conform criteriilor specialistilor internationali in psihologie, este de 0.6%, respectiv 98.000 indivizi.”
Citește și: Adevărata decizie a CCR care arată amploarea Legii Big Brother în România
