Inocsa şi Alpine te baga la inchisoare

Ioan Tăutu şi Laszlo Szabo, directorii a două firme “abonate” la banii publici, Inocsa Ingenieria SL Madrid şi Alpine Bau GmbH, sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru luare şi, respectiv, dare de mită. Cele două firme nu sunt străine de afacerile din judeţul Cluj, ele primind mai multe contracte pentru diverse lucrări care s-au derulat în Cluj. Dacă Alpine a participat la licitaţia pentru construcţia stadionului Ion Moina şi a primit contractul pentru construirea unuia dintre parcurile industriale Tetarom, cealaltă firmă, Inocsa, a primit contracte de consultanţă pentru drumurile din judeţ şi pentru construirea centrului Agrotransilvania.

Răzvan Robu

La începutul acestei luni, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe şefii firmelor Inocsa şi Alpine în urma unui flagrant organizat în luna mai.
“La data de 11 mai 2010, Tăutu Ioan a fost prin în flagrant de procurorii anticorupţie imediat după ce a primit de la denunţător suma de 4.000 euro, reprezentând o altă tranşă din banii promişi în cursul anului 2009. La 12 mai 2010, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, iar în aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului Tăutu Ioan pe termen de 29 de zile”, arată comunicatul DNA.
Conform rechizitoriul întocmit de procurori, mita se “învârte” în jurul unui contract pe fonduri Phare câştigat de cei de Alpine Bau. Concret, Ioan Tăutu, reprezentantul firmei de consultanţă Inocsa, ar fi trebuit să avizeze o serie de lucrări neefectuate de Alpine Bau în cadrul proiectului „Reabilitare drumuri urbane în staţiunea Balneoclimaterică Sovata”.
„În primăvara anului 2009, inculpatul Tăutu Ioan, în calitate de inginer senior la INOCSA INGENIERIA S.L. MADRID – Sucursala Bucureşti (firmă de consultanţă), a acceptat promisiunea de a-i fi dată suma de 50.000 de euro de către inculpatul Szabo Laszlo, de către un denunţător şi de o altă persoană în schimbul avizării unor lucrări efectuate precum şi a unor lucrări neefectuate şi pentru a certifica plăţile datorate ALPINE BAU GmbH de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor desemnase firma de consultanţă să supravegheze efectuarea lucrărilor de construcţie şi să certifice plăţile datorate contractorului în cadrul executării proiectului intitulat „Reabilitare drumuri urbane în staţiunea Balneoclimaterică Sovata” (proiect finanţat din fonduri PHARE), persoanele de la care inculpatul a primit mita fiind reprezentanţii unor societăţi comerciale care au contractat (ALPINE BAU GmbH), respectiv subcontractat efectuarea acestor lucrări (firma reprezentată de denunţător).
În acest context, în perioada mai 2009 – mai 2010, inculpatul Tăutu Ioan a primit de la denunţător, de la Szabo Laszlo şi de la cealaltă persoană, în mai multe tranşe, suma totală de 30.500 euro şi foloase materiale (sejur turistic) în valoare de 1000 euro. Din aceşti bani, Tăutu Ioan a primit de la inculpatul Szabo Laszlo suma de 10.000 de euro”, se arată în rechizitoriul DNA.

PSD-ul clujean respiră Alpine

Alpine Bau este un grup de firme austriac care a intrat în business-urile româneşti în 1998. La acea dată, “vârful de lance” folosit a fost Ion Ţiriac. În 1999, compania a achiziţionat pachetele majoritare ale companiilor Granitul Bucureşti şi Scaep Giurgiu Port, care au asigurat materia primă necesară proiectelor sale de construcţii în România. Iniţial a fost un acţionariat mixt între grupul austriac Alpine şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care s-a pastrat până în 2005, când Alpine a achiziţionat participaţia deţinută de Ţiriac. Cei de la Alpine au participat la licitaţia pentru construirea stadionului Ion Moina, dar nu au câştigat proiectul, chiar dacă la data respectivă s-au folosit de un tertip. Societatea a licitat alături de o firmă spaniolă, FCC Construction, chiar dacă cele două societăţi fac parte din acelaşi grup, FCC (FOMENTO DE CONSTRUCCIONES Y CONTRATAS, S.A) şi concurau între ele. FCC Construction şi Alpine Mayreder au câştigat până acum un important proiect de infrastructură rutieră din România, centura de ocolire a Bucureştiului, un contract în valoare de peste 30 de milioane de euro. De asemenea, Alpine a construit noul sediu al companiei Petrom (85 de milioane de euro).
În 2002, cei de la Alpine câştigă licitaţia pentru construirea primului parc industrial clujean Tetarom, un contract de 6,4 milioane de euro. În mod ciudat, chiar dacă firma este specializată în domeniul construcţiilor, lucrările sunt date în antrepriză către SC Construcţii Napoca SA. Însă, la o rememorare a conjuncturilor politice din 2002, această subcontractare nu mai pare atât de ciudată. La acea dată, Şerban Graţian (PSD) era preşedintele CJ Cluj, preşedintele Tetarom era Viorel Gavrea (consilier judeţean PSD), iar Ioan Rus (PSD) era ministru de Interne. În plan privat, coincidenţele continuuă în sensul că la Construcţii Napoca printre acţionari se număra şi Ioan Rus, prin intermediul firmei IT Transilvania Invest, iar directorul general al societăţii era Ştefan Dimitriu, important lider PSD Cluj. Astfel, chiar dacă Construcţii Napoca SA nu a participat la licitaţie, firma clujeană a fost beneficiara contractului pentru construirea primului Tetarom, “graţie” austriecilor de la Alpine.

Inocsa învaţă de greşeli pe banii românilor

Cealaltă firmă “abonată” la banii statului, SC Inocsa, a fost consultantul Centrului de gros Agrotransilvania. Pentru a enumera câteva din lucrările celor de la Inocsa trebuie amintit că în 2008 peste 100 de gospodării din apropierea DN 17 de pe Valea Bârgăului au fost inundate datorită lipsei trotuarelor şi a rigolelor, drumul fiind înalt de 60 cm. De asemenea, tot pe DN 17, dar între Cluj şi Gherla, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, a reclamat că proiectanţii Inocsa au pus ziduri din beton de aproximativ trei metri, care au blocat accesul a nouă familii în gospodării. Tot cei de la Inocsa au mai câştigat de la CNADNR contractul de întocmire a documentaţiei pentru obţinerea finanţării, a documentaţiei de licitaţie pentru lucrările de reabilitare a secţiunilor de drum DN 1H Zalău – Alesd (aproximativ 70 km) şi DN 24 – limita dintre judeţele Galaţi şi Vaslui până la Crasna şi secţiunea BN 24 B Crasna – Albiţa (aproximativ 103 km), contract în valoare de aproape 4 milioane de euro.
Printre cele mai “răsunătoare” proiecte semnate de cei de la Inocsa este, de departe, centura de ocolire a municipiului Gherla, care a fost construită pe o mină de sare şi, anul trecut s-a surpat la câteva zile după inaugurare. La scurt timp de la această gafă, cei de la Inocsa au mai primit de la Ministerul Transporturilor un alt contract de consultanţă în valoare de 5.529.850,64 lei. Banii vor fi plătiţi pentru “pregătirea documentaţiilor pentru construcţia variantelor de ocolire prin elaborarea/revizuirea şi îmbunătăţirea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice, a detaliilor de execuţie, a documentaţiei de atribuire pentru lucrări, a studiului de evaluare a impactului asupra mediului (SEIM) şi a aplicaţiilor FEDR elaborate pentru centurile oraşelor Ştei şi Aleşd Sud şi Nord”, arată anunţul ministerului.

Surpări spaniole
Şi în cazul arestării lui Ioan Tăutu, reprezentantul Inocsa, coincidenţa face ca SC Inocsa să fi primit, tot înainte cu o lună, în aprilie 2010, o suplimentare de fonduri pentru un contract semnat în 2004. Suplimentarea a venit din partea Companiei Naţionale pentru Autostrăzi (CNADNR) care a “dăruit” spaniolilor de la Inocsa circa 1,1 milioane de lei (280.300 de euro) fără TVA. Contractul prevede supervizarea lucrărilor de execuţie pentru remedierea efectelor alunecărilor de teren din zona Starmina, judeţul Mehedinţi

Semnal de alarmă pentru cunoscători
Interesant este şi faptul că acuzarea directorului Alpine Bau de dare de mită coincide cu perioada de timp în care societatea a obţinut un contract, tot pe bani publici, extrem de contestat. Pe 1 aprilie, cei de la Alpine Bau au obţinut un contract de construire a unui bazin de înot în Târgu Mureş, iar valoarea lucrărilor este de 28.697.692,91 RON fără TVA. La circa o lună de zile, procurorii DNA organizează flagrantul şi îl acuză penal pe Laszlo Szabo, directorul societăţii Alpine Bau, de dare de mită.