Săptămâna trecută, guvernul a adoptat proiectul de lege privitor la noile proceduri de pre-insolvenţă şi insolvenţă. Conform actului normativ, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă datoria mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent. De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

 

 

Iniţiatorii proiectului noii legi a insolvenţei susţin că acesta vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului, precum şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei acesteia şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

Astfel, în ce priveşte asigurarea echilibrului intereselor în concurs, prin proiectul de act normativ se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Dacă în forma actuala a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin proiectul noii legi se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 de lei.

Totodată, prin proiectul de act normativ se introduce ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator, până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor, iniţiatorii proiectului propun introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv în perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

 

Se măresc pedepsele pentru evaziune

 

În acelaşi timp cu schimbarea legislaţiei din acest domeniu, ministrul pentru IMM-uri, Maria Grapini, susţine că „toate pedepsele pentru evaziune fiscală trebuie majorate” prin noul Cod al insolvenţei, aceasta fiind propunerea sa pentru noul Cod, care urmează să fie pus în dezbatere publică.

„Nu o să vorbesc despre pedepse, pentru că în dezbatere publică o să fie pus în integralitate Codul Insolvenţei, dar clar se înăspresc pedepsele pentru că – aceasta a fost şi o propunere a mea – toate pedepsele pentru evaziune fiscală trebuie majorate. Dacă dezbaterea este în august, atunci conform procedurilor poate intra în vigoare şi Codul Insolvenţei spre sfârşitul anului. Până la urmă, noi trebuie să înţelegem că avem două variante: conformare voluntară, ceea ce este foarte bine, dar trebuie şi aceste măsuri, care în toată lumea se iau, pe evaziune fiscală”, a spus Grapini.

Grapini a spus că „au dreptate” investitorii privaţi care susţin că ar fi fost jefuiţi cu 10 miliarde de euro din cauza Legii insolvenţei, iar trei lucruri care au fost reclamate sunt cuprinse în Codul insolvenţei, al cărui proiect a fost finalizat.

„Primul – termenele foarte lungi, de trei ani, în care firmele mureau, aveau costuri foarte mari. De altfel, trebuie să ne aliniem la Directiva Europeană de Small Bussines Act, ca ieşirea din piaţă să fie uşoară, nu cu costuri şi nu cu perioadă îndelungată. Un alt lucru reclamat la Legea insolvenţei era că erau insolvenţe trucate şi atunci mureau nevinovaţi, să zic aşa, în jurul celui care îşi crea insolvenţa, şi aici Codul insolvenţei prevede extrem de exigent o auditare pe trei ani înapoi, pentru a vedea dacă insolvenţa n-a fost trucată. Va fi şi o corelare de modificare a Legii 31 ca să atragă răspunderea celui care a administrat afacerea. Şi, sigur, la Codul insolvenţei vrem să scurtăm perioada, dorim să facem cercetarea dacă nu a fost o insolvenţă trucată”, a spus ministrul.

 

BOX

 

Potrivit ONRC, un număr de 658 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna august, reprezentând un minim al acestui an, astfel că în primele opt luni au fost înregistrate 10.313 de dosare de insolvenţă, cu aproape 7% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012.

Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, peste 3.210 intrate în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 1.363 şi construcţii – 1.363.

La sfârşitul lunii august erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 92.227 de societăţi, în creştere cu 1,24% faţă de anul trecut. Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, a depăşit 100.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.

 

BOX

 

Care sunt principalele schimbări din Codul Insolvenţei

 

– pot intra în insolvenţă grupuri de firme

– insolvenţa unui holding va fi tratată unitar

– definiri explicite pentru situaţiile în care administratorii societăţilor pot fi traşi la răspundere

– judecătorul poate obliga administratorul să plătească din fonduri proprii prejudiciul creat

– cererile creditorilor vor putea fi judecate în acelaşi timp cu cele ale debitorului

– vechimea creanţei de la care se poate face cerere de insolvenţă scade de la 90 de zile la 30 de zile

– prag minim pentru datorii debitorul nu mai poate manipula planul de reorganizare

 

 

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here