
În județul Cluj, mereu se trăiește cu frica expropierii terenului. Cu toate că se presupune că despăgubirile sunt colacul de salvare, acest caz din instanță dovedește că nu există, de fapt nicio siguranță. În acest articol, Gazeta de Cluj aduce în prim plan cererea unui reclamant care solicita despăgubiri pentru diminuarea valorii terenului său, cauzată de amplasarea unor stâlpi electrici.
În esență, acest proces se referă la o dispută între două părți: reclamantul este proprietarul unui teren, și pârâta, SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Cluj-Napoca, despre care se presupune că a amplasat stâlpii de electricitate pe terenul reclamantului din Florești. Acest lucru a dus la o limitare semnificativă a folosirii terenului, care este afectat de imposibilitatea de a construi pe el sau de a-l vinde la un preț demn de județul Cluj, din cauza amplasării stâlpilor.
Reclamantul susține că amplasarea stâlpilor reprezintă o faptă prejudiciabilă din partea pârâtei, deoarece dreptul său de proprietate este îngrădit. În plus, acest lucru afectează valoarea terenului, care devine mult mai mică decât terenurile vecine, care sunt în zonă urbană și pot fi folosite pentru construcții. Astfel, reclamantul consideră că a suferit un prejudiciu, deoarece terenul său nu poate fi folosit în același mod ca terenurile vecine, comparația stârnind clar dezinteresul oricărui cumpărător.
În rechizitoriu se face referire la o Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 11.11.2019, care stabilește că terenurile pe care sunt amplasate rețele electrice de transport și distribuție sunt proprietate publică, iar dreptul de servitute asupra acestora nu presupune despăgubiri pentru proprietarii terenurilor private afectate de aceste lucrări. Totuși, nu se face o distincție clară între situațiile în care stâlpii au fost amplasați pe terenuri înainte de intrarea în vigoare a legii și cazurile actuale, ceea ce lasă un gol legislativ.
Reclamantul argumentează că în cazul său, dreptul de proprietate este încălcat, întrucât terenul său a fost afectat de amplasarea stâlpilor din perioada comunistă, iar legislația actuală nu prevede o soluție pentru repararea prejudiciului. Acesta susține că nu poate fi vorba despre o expropriere, dar dreptul de proprietate este îngrădit, iar aceasta ar trebui să conducă la o formă de despăgubire sau soluționare a conflictului.
Reclamantul aduce la masă două argumente: imposibilitatea de a dispune liber de teren și imposibilitatea de a administra terenul după propria voință.
Amplasarea stâlpilor de electricitate pe terenul său afectează aceste drepturi, deoarece reclamantul nu poate vinde terenul, nu poate construi pe acesta și nu poate folosi terenul în mod liber, din cauza limitărilor impuse de prezența stâlpilor. Deci, un teren care devine intil pentru standardele clujene cu care ne măsurăm. Acesta susține că amplasarea acestor stâlpi violează Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, citând articolele care garantează dreptul de proprietate. Conform acestora, îngrădirea dreptului de proprietate nu poate fi făcută decât în condițiile prevăzute de lege.
Reclamantul solicită instanței să oblige pârâta la plata sumei de 300.000 euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul suferit din cauza amplasării stâlpilor de electricitate pe terenul său, ceea ce a dus la scăderea semnificativă a valorii terenului.
Însă, SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Cluj-Napoca, anihilează afirmațiile reclamantului și a precizat faptul că despăgubirile se acordă doar în cazul în care prejudiciul este dovedit și în conformitate cu prevederile legale. Stâlpii de electricitate au fost amplasați pe terenul reclamantului în trecut, iar acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului doar în 2002, după ce acești stâlpi existau deja pe teren. În consecință, reclamantul nu ar trebui să fie despăgubit pentru lipsa de folosință a terenului, deoarece această situație nu reprezintă un prejudiciu. Legislația în vigoare presupune faptul că proprietarii terenurilor afectate de capacitățile energetice (precum stâlpii de electricitate) pot solicita despăgubiri numai pentru daunele produse de operatorul de rețea în urma intervențiilor efectuate la aceste capacități (de exemplu, pentru reparații, modernizări etc.), astfle dizolvă orice posibilitate de primire a despăgubirii.
Un punct extrem de important al acestui caz este faptul că terenurile cu rețele electrice existente nu pot fi retrocedate sau revendicate, și orice solicitare de despăgubire pentru afectarea dreptului de proprietate nu poate fi susținută.
Tribunalul Cluj, a considerat că cererea de chemare în judecată a reclamantului, care vizează aceeași despăgubire pentru diminuarea valorii terenului datorită amplasării celor doi stâlpi electrici, este inadmisibilă. Hotărârea a fost pronunțată la data de 06 februarie 2025. Ce va face acum cu terenul? De cumpărat, nu cred că îi va surâde nimănui și 100% nici el nu poate construi pe el. Deci, bun de stat și spart semințe.
Citește și: Boc nu-i suportă pe cei care îl critică
ÎCCJ a greșit cu Decizia 27/2019. Acele LEA nu sunt autorizate sau, sunt autorizate și exproprierea nu a avut loc sau, banii aferenți exproprierilor ,au intrat în buzunarele altora ,care au construit Legea 18/1991 prin care ,sau ascuns furturile.Au urmat OUG 63/1998,legea 318/2003,380/2003, 13/2007 și 123/2012.OUG 63 nu a fost respectată și nici prevederile din următoarele legi cu privire la zona de siguranță a acestor LEA ,nu au fost respectate.Nu au schițe de amplasare și situație a acestor LEA.