Un alt proces a fost pierdut de Primăria Cluj-Napoca din cauza reglementărilor Planului Urbanistic General (PUG), intrat în vigoare la sfârșitul anului 2014. Omul de afaceri Ioan Pușcaș ce deține societatea Sport Complex Transilvan, cunoscută ca și Baza Sportivă Clujana a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca, considerând că instituția face abuzuri uriașe împotriva lui, iar reglementările noului PUG ar bloca complet accesul la terenurile existente de zeci de ani în baza sportivă și implicit ar bloca orice fel de activitatea a acesteia.
Omul de afaceri Ioan Puşcaş, administratorul bazei sportive Clujana este nemulțumit că Primăria Cluj-Napoca a instituit un drum de servitute pe terenul deținut de acesta pe strada Tăbăcarilor 15C, astfel că statultul bazei sportive a fost modificat și Pușcaș nu mai poate dezvolta zona respectivă. Acesta mai spune că reglementarea noului PUG este întocmită fără a ține de realitățile de la fața locului, nici de actele pe care primăria le-a emis înainte de actualizarea PUG-ului din 2014, respectiv s-a obținut avizul edificării în zonă a unor lucrări și investiții.
Odată cu noul Plan Urbanistic General, statutul bazei sportive a fost modificat, iar proprietarul este obligat să cesioneze către Primărie, pe o lungime de 700 de metri şi 16 metri lăţime, adică 10.500 de metri pătraţi, pentru dezvoltarea unei zone de promenadă.
”În afară de elementele de nelegalitate și inoportunitate ale unei astfel de reglementări cum este cea a dvs., nu cunoaștem nici măcar la nivel teoretic rațiunile și utilitatea sau necesitatea unei astfel de servituți pietonale – cu o lățime de 16m -, cu atât mai mult cu cât servitutea propusă de dvs. se finalizează într-o râpă (aici intervine din nou atât culpa dvs. cât și a elaboratorilor PUG care nu au făcut o cercetare la fața locului anterior aprobării unei astfel de documentații)”, a transmis Ioan Pușcaș, prin avocat reprezentanților primăriei.
Servitute trasată peste o construcție și peste parcări
Ioan Pușcaș mai arată că Primăria Cluj-Napoca a condiționat trasarea drumului autorizat și locația acestuia – interzcându-i în același timp trasarea de orice fel de alte accese prin incinta Bazei Clujana. Mai mult, Pușcaș spune că s-a trasat o servitute peste o construcție existentă și peste parcările deja edificate.
”Instituția dvs. a avizat construcția parcărilor existente și edificate deja de mine. Noua reglementare PUG și condiționarea dvs. de respectare a acesteia (prin obligarea noastră la instituirea unei servituți în lățime de 16 m) vă plasează inclusiv în poziția de a ne instiga la încălcarea unei documentații existente emise tocmai de dvs., aspect pe care nu o să îl avem în considerare, cu atât mai mult cu cât semnul de servitute din noul PUG este trasat peste o construcție existentă, peste drumul de acces la incintă, peste parcările deja edificate, astfel cum dvs. le-ați autorizat.
Este evidentă lipsa de preocupare și de studiu a zonei la momentul întocmirii noului PUG, în măsura în care această servitute absurdă distruge accesul la Baza sportivă, nefiind corelată nici cu realitatea de la fața locului, nici măcar cu actele pe care dvs. le aveați în instituție (respectiv autorizația de construire a drumului din anul 2014 – care trebuia avută în vedere de proiectantul PUG înainte de a ”trasa”, din birou, un drum de servitute peste ceva ce deja ați autorizat dvs.).
Mai mult, principiul predictibilității legii ne-a determinat de investiții uriașe pentru respectarea acestei documentații PUD, pentru că la acest moment dvs. să ne impuneți renunțarea la toată investiția deja efectuată și cedarea/edificare/renunțarea la o suprafață de 6500 mp (incluzând aici toate parcările și drumul de acces autorizate de dvs, alături de o construcție edificată încă din anii 1930). Astfel cum veți putea observa, ”fâșia” pe care ne-o solicitați trece într-un mod ilogic peste o construcție existentă și peste toate accesele autorizate de dvs”, mai arată Ioan Pușcaș, prin avocat.
Primăria: ”Servitutea nu trece peste o construcție existentă”
În contradictoriu cu cele afirmate de Ioan Puşcaş primăria susţine că, ”construcţia existentă nu este afectată de servitute şi nici nu se impune ”renunţarea la toată investiţia deja efectuată”. Printr-o nouă autorizaţie se poate revizui propunerea de amenajare a parcării astfel încât să preia cea mai mare parte a parcării deja amenajate şi servitutea solicitată de noi. Şi repetăm, servitutea nu ”trece…peste o construcţie existentă”. Servitutea reglementată nu blochează ”complet accesul la terenurile existente” şi ”orice fel de activitate”. Investiţia ”Dezvoltare baza sportivă” pentru care a fost întocmit PUD poate fi continuată după adoptarea proiectului la cerinţa preluării servituţii.
Stabilirea servituţii de utilitate publică pentru zona în litigiu nu s-a făcut cu exces de putere, ci cu respectarea prevederilor legale din materia urbanismului şi în considerarea interesului public, cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor exclusive stabilite de legiuitor în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale”.
Emil Boc a fost dat în judecată și a pierdut
Pentru că reprezetanții primăriei au considerat că noul PUG nu afectează Baza Sportivă Clujana, iar servitutea de utilitate publică s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, SC Sport Complex Transilvan SRL, prin Ioan Pușcaș a dat în judecată Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Local și pe Emil Boc. În instanță s-a solicitat revocarea parţială a prevederilor HCL nr. 493/2014 în sensul radierii prevederilor care vizează instituirea servituţii de utilitate publică pe terenul reclamantei. Cu toate că Primăria a considerat că o astfel de acțiune este inadmisibilă, deoarece instanța nu are capacitatea de a schimba un PUG, ”consiliul local având atribuții în acest sens”, Tribunalul Cluj a admis în septembrie 2018 acțiunea formulată de Sport Complex Transilvan.
”Dispune anularea pentru imobilul reclamantei, situat administrativ în municipiul Cluj-Napoca, str. Tăbăcarilor 15 C, identificat în CF(…), a prevedrilor HCL 493/2014,, care vizează „aprobarea documentaţiei-actualizare PUG al MUn. Cluj Napoca” ca nelegale, în sensul radierii încadrării în zona verde a imobilului reclamantei şi revenirea la încadrarea urbanistică conformă cu vechiul PUG al Municipiului Cluj-Napoca, astfel cum aceasta era valabilă la data de 21.-12.2014”, se arată în soluția pe scurt.
Decizia nu a fost definitivă, pârâții au făcut recurs, iar următorul termen de judecată va avea loc în prima săptămână a lunii martie la Curtea de Apel Cluj.
Ioan Puşcaş: Primăria dorea deposedarea mea
Într-una dintre sesizările făcute în urmă cu câțiva ani, Ioan Pușcaș relata că după ce în 2009 baza sportivă a fost utilizată de către clubul de fotbal Universitatea Cluj pentru desfăşurarea meciurilor, primăria clujeană a încercat în repetate rânduri şi prin diferite metode să confişte în mod abuziv 10.500 de metri pătraţi de teren.
”În anul 2009 în februarie, când am închiriat o parte a bazei sportive Clubului Universitatea Cluj secţia fotbal, patronată la acea dată de Primăria Cluj, am făcut un contract pe o perioadă de trei ani de zile în care mi s-a cerut să execut trei construcţii necesare pentru activitatea Clubului Universitatea Cluj (sală restaurant cantină, sală de fitness şi sala de recuperare). De autorizaţia de construcţie ni s-a promis că se vor ocupa domnul Radu Moisin (n.r. fostul viceprimar) şi domnul Teodor Pop, directorul tehnic al Clubului Universitatea Cluj.
Lucrările au fost efectuate aşa după cum au fost solicitate de Primăria Cluj. Ulterior, Primăria a cedat proprietatea Clubului Sportiv Universitatea Cluj domnului Florian Walter, care a pretins că în virtutea contractului are dreptul să construiască clădiri adiţionale pe proprietatea noastră, ceea ce i-ar fi dat dreptul de co-proprietar. Era un prim pas prin care se încerca deposedarea mea de proprietatea Bazei Sportive Clujana (Sport Complex Transilvan). Am refuzat să autorizez orice construcţie pe terenul Bazei şi la intervenţia dumneavoastră, pe atunci prim-ministru, domnul Florian Walter ne-a trimis un fax prin care anunţa că renunţă la construcţii pentru că astfel Clubul Sportiv Universitatea Cluj să poată continua contractul pe care îl avea cu mine.
Deoarece acţiunea mea hotărâtă a expus pe cei care doreau deposedarea mea, Primăria a încercat alte manevre pentru a mă atinge în drepturile ce le am asupra proprietăţii. Astfel, Primăria Cluj a refuzat să dea autorizaţia promisă pentru cele trei construcţii care fuseseră folosite de Clubul Sportiv Universitatea Cluj. Ni s-a condiţionat obţinerea autorizaţiilor de construcţia unei alei pietonale pe porţiunea Bazei de pe malul Someşului pe o lungime de 700 de metri, lucrare ce trebuia executată şi suportată financiar de subsemnatul, ceea ce mi s-a părut un abuz uria
Am constatat cu surprindere modificarea statutului Bazei Sportive şi în noul PUG se prevede ca porţiunea de pe malul Someşului din Baza Sportiva Clujana să fie cuprinsă într-o sistematizare ce presupune cedarea unei fâşii late de 15 metri şi lungă de 700 de metri a cărei linie de demarcaţie trece printr-una din construcţiile Bazei, pentru a se acomoda acolo o promenadă. Propunerea mi se pare abuzivă ştiind că proprietatea în sine oferă o promenadă. Este evident că Primăria Cluj s-a antrenat intr-un fel de vendetă împotriva mea.
Cer respectuos să mi se respecte drepturile asupra proprietăţii pe care am achiziţionat-o legal şi am administrat-o legal. Cer să înceteze abuzurile îndreptate împotriva mea. Cer legalizarea construcţiilor făcute la cererea Primăriei care au fost folosite ani de zile de Clubul Sportiv Universitatea Cluj când Clubul era proprietatea Primăriei. Cer renunţarea la planurile de sistematizare care pretind abuziv o parte din proprietatea pe care am pus-o ani de zile la dispoziţia oraşului Cluj şi a Clubului Sportiv Universitatea Cluj (…)”, semnala Ioan Puşcaş.
