Instanța supremă a emis, în ultimii nouă ani, peste 26.000 de mandate de siguranță națională, între care doar două propuneri au fost respinse, au precizat reprezentanții instituției, într-un răspuns oficial pentru Mediafax.

„Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, de Înalta Curte de Casație şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securității naționale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată într-un răspuns al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pentru agenția de presă citată.

Potrivit Legii 51/1991, se pot solicita mandate în cazul în care există suspiciuni potrivit cărora sunt persoane care fac cunoscute activități secrete privind siguranța națională, care divulgă date și informații secrete care pot aduce prejudicii intereselor siguranței naționale.

„Situațiile (…) constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informații, constând în: interceptarea comunicațiilor, căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cît și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse”, se arată în articolul 13 al Legii 51/1991.

Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăși 6 luni, iar în cazuri întemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fără a se putea depăși, de fiecare dată, 3 luni.

„Mandatul emis în baza art. 13 conferă titularilor sau categoriilor de persoane împuternicite dreptul de a deține și folosi, fără a uza de mijloace de constrîngere fizică sau morală, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate și de a fi asistate de persoanele a căror prezență este considerată necesară”, arată articolul 14 din aceeași lege.

La finalul lunii mai, președintele Comisiei de control SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, anunța că în perioada 2005-2016 mai mult de șase milioane de români au fost interceptați de SRI, dar și că a fost sesizat că în 2012 aproape tot Guvernul și peste 100 de parlamentari au fost interceptați. Ulterior, SRI a venit cu precizări. Potrivit Serviciului, între 2004 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.