După ani de zile în care Consiliul Județean Cluj s-a luptat în instanțe cu urmașii Veturiei Goga pentru muzeul de la Ciucea, acesta s-a ales doar cu manuscrisele, schițele, candelele și colecțiile de artă plastică. Frații Mureșanu au reușit să ajungă proprietari cu drepturi depline cu ajutorul unui notar care nu a „știut” de testamentul soției lui Octavian Goca.
În anul 1966, după moartea lui Octavian Goga, Veturia a lasat moştenire statului român domeniul de la Ciucea, cu condiţia ca proprietatea să fie transformată în muzeu şi să poarte numele soţului său. De fapt, Veturia nu făcea altceva prin acest act de donaţie decât să respecte dorinţa poetului ardelean, în testamentul căruia se spunea că după moartea lui şi a soţiei sale toate bunurile deţinute de ei la Ciucea să fie donate statului.
“Subsemnata Veturia Octavian Goga, dispun asupra următoarelor: averea mea mobilă şi imobilă situată în comuna Ciucea o va moşteni statul român. Obligaţia statului este ca în comuna Ciucea să înfiinţeze un muzeu în amintirea păstrării memoriei soţului meu Octavian Goga păstrând în această clădire toate bunurile mobile, inclusiv biblioteca aşa cum se găsesc ele aşezate încă din timpul soţului meu. Desigur că biblioteca va putea fi citită şi folosită de oameni literaţi ori de studenţi pentru documentarea diferitelor lucrări ce le realizează”, se arată în actul de donație.
În anul 2005, Florin-Gheorghe Mureșan și Radu Mureșan, strănepoții Veturiei Goga, au început demersurile pentru a prelua Complexul Muzeal Octavian Goga. Aceștia au cerut instanței să constate nulitatea absolută a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi să dispună desfiinţarea acesteia, precum şi nulitatea testamentului.
Donație impusă de Statul român?
O dată cu acest proces înaintat, frații Mureșan au susținut că în anul 1944, autoritățile comuniste au deposedat-o pe Veturia de proprietăţile avute în Bucureşti, Predeal şi Mamaia, iar posibilitatea ca aceasta să fi dorit să doneze de bună voie singurele bunuri ce îi mai rămăseseră ar fi exclusă. Aceștia au considerat că încheierea contractului de donaţie a fost impusă străbunicii lor, fiind un mod de a deghiza o altă preluare forţată a statului român. Astfel, comuniștii ar fi obligat-o să redacteze un testament olograf prin care să lase averea sa statului. Singurul motiv pentru care Veturia Goga ar fi acceptat această modalitate de deghizare a exproprierii sale a fost teama că poetul Octavian Goga va fi în continuare exclus din rândurile poeţilor naţionali şi că publicarea operelor sale va fi interzisă.
Instanțele au decis doar să constate nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în favoarea statului român şi să respingă cererea vizând nulitatea absolută a testamentului întocmit de Veturia Goga. Sentinţa nu a fost definitivă.
În anul 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar urmașii Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti. În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eforturile pentru a salva Muzeul “Octavian Goga’’ de la Ciucea. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea urmaşilor Veturiei Goga, constatând că donaţia este lovită de nulitate absolută. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat recurs însă, în octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis respingerea acţiunii şi menţinerea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.
Astfel, urmaşii Veturiei Goga au avut parte de victorie și au reușit să preia averea lui Octavian Goga. Pentru a prelua efectiv bunurile de la Ciucea, Florin Mureșan și Marius Mureșan au înaintat în luna mai a anului 2017 o acțiune la Tribunalul Cluj împotriva Consiliului Judeţean Cluj, cerând restituirea completă a Complexului Muzeal de la Ciucea, însă instanţele au respins solicitarea făcută.
Deși au pierdut definitiv procesul în vederea restituirii integrale a bunurilor, la începutul anului 2018, Consiliul Județean Cluj a avut surpriza să afle că cei doi fraţi au reușit să devină proprietari cu acte în regulă asupra muzeului, cu ajutorul unui notar din Sibiu ce le-a eliberat un certificat suplimentar de moștenitor. Astfel, frații Mureșan, au solicitat deja Consiliului Judeţean să evacueze toate bunurile și Primăriei comunei Ciucea să facă trecerea în registrul agricol a tuturor proprietăţilor care au aparţinut lui Octavian Goga şi ulterior Veturiei Goga pentru a putea plăti taxe şi impozite locale.
Cu ce a rămas Consiliul Județean Cluj
În certificatul eliberat de notarul din Sibiu se arată că de pe urma Veturiei Goga au rămas la Ciucea un teren de 3420 mp, o clădire numită Ady Endre, clădirea Casa Albă, clădirea Casa de pe stâncă, un teren de 10.404 mp, casa de piatră cu patru apartamente, clădirea Mănăstirea cu 14 camere, un teren de 338 mp, un imobil de 338 mp, clădirea Castel, o clădire gospodărească şi un alt teren de 216 mp.
Se pare că notarul nu a ținut cont de testamentul Veturiei Goga în care se menţionează că averea de la Ciucea o lasă statului român, iar despre faptul că nu ar fi știut de acest aspect nici nu se poate discuta din moment ce în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a constatat nulitatea actului de donaţie scrie negru pe alb dorința Veturiei Goga.
Având în vedere că certificatul se referă doar la bunuri imobile, Consiliul Judeţean Cluj are dreptul să deţină în continuare toate bunurile mobile din Muzeul Ciucea.
Printre colecţiile importante se numără cea de Artă Plastică din care fac parte 309 lucrări ale unor artişti români cum ar fi: Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Grigorescu, Elena Popea, dar şi lucrări de artă universală.
De asemenea, muzeul adăposteşte o bibliotecă de peste 6000 de volume, o ladă maură din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masă de lucru, o canapea şi câteva scaune, schiţe de Nicolae Grigorescu, candele brâncoveneşti (secolele XVII – XVIII). Pe lângă acestea se mai întâlnesc corespondenţe şi manuscrise ce au aparținu poetului Octavian Goga.
Domeniul de la Ciucea a fost cumpãrat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Valoarea tranzacţiei a fost de 280 mii de coroane, bani pe care Goga i-a împrumutat de la Banca Agricolã. Domeniul cuprinde castelul şi mai multe anexe gospodãreşti. În castelul reconstruit în perioada interbelicã de Goga se aflã astãzi muzeul Memorial „Octavian Goga”. Muzeul adãpostește o vastã colecție de covoare, port popular si alte obiecte de artã popularã adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţãrii, precum și o impresionantã bibliotecã. În grãdinã se aflã mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în gradinã se aflã o biserica de lemn din sec. XVI adusã aici de cãtre Octavian Goga.
