ONG-urile de mediu continuă să amâne investiții majore prin procese ce par a fit trase la indigo. După ce Bankwatch România și Agent Green au reușit să blocheze Hidrocentralele de pe Valea Jiului invocând autorizațiile de construire anulate, iar Barajul de la Mihăileni a fost împiedicat să avanseze de către instanțele clujene din acelaşi motiv, invocat de acastă dată de ONG-ul Declic, acţiune ce a vizat, totodată, şi legalitatea exproprierilor din zonă, acum este rândul Gazoductului Tuzla-Podișor să fie blocat. Bankwatch România a depus recent o acțiune în instanță la Curtea de Apel Cluj, cerând anularea autorizației de construire pe motiv că aceasta a expirat în 2021. Această serie de procese repetate subminează dezvoltarea infrastructurii vitale a României, iar implicațiile economice și sociale sunt tot mai greu de ignorat.
Lucrările la Hidrocentralele Dumitra, Livezeni şi Bumbeşti deblocate după ani de procese
În 2020, Curtea de Apel București a dispus anularea unei hotărâri de guvern privind exproprierile necesare în proiectele de dezvoltare ale Hidrocentralelor Dumitra, Livezeni şi Bumbeşti, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul Guvernului, trimițând cazul spre rejudecare. În 2023, Curtea de Apel București a respins definitiv cererea organizațiilor de mediu Bankwatch România și Agent Green, permițând reluarea proiectului. Autoritățile intenţionează să finalizeze investiția până în 2026, în contextul finanțării europene prin REPower EU..
După ani de procese, Guvernul a aprobat continuarea lucrărilor la Centrala Hidroelectrică Dumitra și Microhidrocentrala Livezeni, proiecte realizate în proporție de 90% și declarate de interes național. În acest sens, în anul 2024, Ministerul Energiei a pus în consultare o Hotărâre privind amplasamentul și declanșarea procedurilor de expropriere necesare racordării celor două centrale la Sistemul Electroenergetic Național (SEN), parte a proiectului de amenajare hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești, în județele Gorj și Hunedoara.
Potrivit Hidroelectrica, finalizarea lucrărilor va permite injectarea în SEN a aproximativ 259 GWh/an de energie electrică, suficientă pentru alimentarea a peste 85.000 de gospodării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 200.000 de tone anual.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat blocajele generate de procesele intentate de organizațiile de mediu, precizând că „un proiect finalizat în proporție de 96% trebuie dus la capăt”.
Actul normativ propus prevede exproprierea unor terenuri aflate pe raza localității Aninoasa (Hunedoara), inclusiv 5 imobile private, cu o suprafață totală de 4.369 mp, aparținând proprietarilor Rădoi Ileana, Hanga Zelma și Farkaș Gheorghe. Valoarea despăgubirilor este estimată la 30.408,50 lei și va fi acoperită de Ministerul Energiei din bugetul de stat.
Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu a fost aprobată în 2003, iar în 2006 a fost declarată obiectiv de utilitate publică. Deși Hidroelectrica a actualizat în 2022 devizul general al proiectului, acesta a fost blocat de procesele intentate de asociațiile de mediu Bankwatch România și Agent Green.
Barajul de la Mihăileni, început în anii 80, faţă în faţă cu un procesele activiştilor de mediu
Barajul Mihăileni din Hunedoara se află peste dealuri de valea Rovinei, locul perimetrului minier, iar lacul său de acumulare ar putea reprezenta o sursă de alimentare cu apă pentru derularea proiectului. De altfel, în anii ’80, scopul investiției anunțate de regimul comunist în Acumularea Mihăileni viza regularizarea râului Crișul Alb și asigurarea apei pentru localnici și pentru industria minieră din zonă. La Rovinei, care se situează la 5 km de Mihaileni, se află cel mai mare zăcământ de aur din România, după cel de la Roşia Montană. Activiştii de la Declic au încercat blocarea dezvoltării proiectului Barajului, în principal pentru a nu începe exploatarea în minele din Rovinei.
Lucrările pentru amenajarea lacului de acumulare Mihăileni (Hunedoara) au fost stopate, după ce activiștii de mediu au contestat proiectul în instanță, deși barajul a fost finalizat după o foarte lungă perioadă de timp de aproape 40 de ani
Un proiect blocat de lipsa banilor și de instanțe
Gândit în perioada comunistă pentru alimentarea cu apă a zonei Brad și pentru prevenirea inundațiilor pe Crișul Alb, barajul a fost construit cu mari întreruperi. După decenii de pauze cauzate de lipsa fondurilor, statul român a reluat finanțarea în 2018. În 2022, Administraţia Naţională Apele Române anunța triumfător că barajul este gata. Problema? Nu există lac de acumulare.
Lucrările au fost blocate de instanțele din Cluj, în urma unor procese intentate de ONG-ul Declic, care contestă autorizațiile de mediu și de construrie. Dacă lipsa banilor a fost principalul obstacol în trecut, acum activiștii de mediu au preluat rolul de piedică decisivă.
Război în justiție: mediu vs. infrastructură
Un prim proces a vizat lipsa unei autorizații de construcție valabile, emisă inițial în 1987. Tribunalul Cluj a respins cererea Declic în noiembrie 2022, dar ONG-ul a atacat decizia, iar Curtea de Apel Cluj a dispus rejudecarea cauzei. Declic susține că noul lac va duce la defrișarea a cinci hectare de pădure și va afecta situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb. Mai mult, ONG-ul avertizează că acumularea artificială va emite metan, un gaz de 34 de ori mai nociv decât CO2.
Autoritățile ripostează, susținând că lacul ar contribui la biodiversitate, iar beneficiile pentru comunitate – protecția împotriva inundațiilor și alimentarea cu apă – sunt incomparabil mai importante. Declic a contestat şi exproprierile din zona lacului de acumulare Mihăileni, însă a pierdut în instanță. Curtea de Apel Cluj Napoca a decis că terenurile destinate proiectului rămân în proprietatea statului român, consolidând astfel legalitatea măsurilor luate de Guvern.
Exproprierile au început în 1987, printr-un decret comunist, însă nu au inclus toate suprafețele necesare pentru finalizarea investiției. În 2022, Guvernul a adoptat o hotărâre care extindea lista terenurilor, acoperind omisiunile inițiale. Activiștii de la Declic au contestat hotărârea în instanță, susținând că este neconstituțională, însă statul român a obținut câștig de cauză. Astfel, exproprierile ultimelor terenuri incluse în proiectul lacului Mihăileni rămân valabile, iar statul își păstrează dreptul de a continua lucrările.
Bankwatch România, proces tras la indigo la Curtea de Apel Cluj, împtoriva Ministerului Energiei, în care solicită anularea autorizaţiei de construire a gazoductului Tuzla-Podișor
Bankwatch România a depus o acțiune în instanță la Curtea de Apel Cluj, solicitând anularea autorizației de construire a gazoductului Tuzla-Podișor. Organizația acuză Ministerul Energiei că promovează un proiect expirat, cu impact major asupra mediului.
Reprezentanții Bankwatch susțin că autorizația de construire este expirată încă din 2021 și că gazoductul traversează opt arii protejate, fără o evaluare adecvată a impactului climatic. În plus, proiectul este legat de exploatarea Neptun Deep, care, potrivit activiștilor, va duce la dublarea consumului de gaze în România, în ciuda efectelor tot mai grave ale schimbărilor climatice.
Bankwatch avertizează că 2024 a fost cel mai cald an din istorie, cu pagube record cauzate de fenomene extreme. Organizația critică investițiile în combustibili fosili și cere alternative sustenabile pentru sectorul energetic. Procesul intentat la Curtea de Apel Cluj ar putea bloca proiectul Tuzla-Podișor, Bankwatch susținând că acesta este „nelegal, scump și periculos pentru climă”. Blocajele în instanță au devenit noul sport național, iar singura industrie care prosperă pare că e cea a contestațiilor alimentate de activişti. Traseul in instanţe al fiecărui proiect riscă să fie mai lung decât drumul până la finalizarea lui. România nu duce lipsă de resurse, ci de hotărârea de a le folosi.
Citeşte şi: Justiție pe invers la Cluj. ÎCCJ vs Judecătorii de la Curtea de Apel care se judecă între ei și câștigă
Mai sunt și judecători cu ..judecată. Dar nu se găsește nimeni din Ministerul Energiei să acționeze în instanță acele ONG-uri care au blocat lucrările și să le ceară despăgubiri cât să nu le ajungă toți banii lui Soros să le achite ? Burdujaaaaa de ce dormi pe banii statului ?
Deci OUG-urile primesc bani de la statul roman, ca să submineze statul roman? Oare mai exista unii atât de prosti pe mapamondul asta?
De ce oare nu cauta nimeni care sunt adevaratele surse de bani din care traiesc aceste ONG-uri. Pana cand nu bubuie un scandal mare gen finantare CG ,serviciile de informatii nu vor face nimic. Si intradevar Burduja ,asa zisul politician, a promis acum un an ca va face plangeri in justitie impotriva ONG. A promis doar. Oare o fi in gena noastra de romani sa ne doara in dos de orice se intampla?
Nu se vrea !
Burduja nu e român. Așa că nu e in gena NOASTRĂ, este in gena LOR.
Corect! Oare când? Și cine?
Dacă eram pe timpul lui Ceașcă acești așa ziși activiști erau demult la beciul domnesc nu ne dezvoltam că trebuie să protejam gândaci, lilieci, etc
Democrație prost înțeleasă și care ii lasă pe aceste hahale_re sa atace pe fata proiecte de interes național la ordine din afara cu interese antiromânești!
Sa va fie rusine, tuturor, celor care criticati ONG-urile! N-ati lucrat 1 zi in viata voastra in ONG-uri ca sa intelegeti ca acesti oameni lucreaza din pasiune si pentru cauze de interes national – precum PROTECTIA MEDIULUI! Da, o cauza de interes national.
Nici macar nu ati investigat ceva despre aceste ONG-uri, ca sa vedeti daca chiar sunt asa de rea credinta. Cititi un articol de pe net si, gata, veniti cu verdictul.
Economia unei tari este importanta, dar nu va fi niciodata mai importanta decat mediul. Fara un pamant sanatos nu putem trai.
Sper sa va bucurati din plin de incalzirea globala! Din pacate, pana voi si restul celor de la conducere nu va treziti la realitate cu ce este cu adevarat important in viata asta (AKA TOT ce este VIU) ramanem fara planeta.
A lucra cu pasiune nu inseamna a lucra cu inversunare schizoida, a refuza argumentele tehnice si economice fara a avea minime cunostinte despre domeniul electro energetic, oferind ca solutii alternative soltii tehnice fanteziste bazate pe pareri si opinii (de ex panouri solare plutitoare pe lacurile de acumulate existente pt a inlocui dezvoltarile hidro necesare pt compensarea problemelor energetice create de enegia solara si eoliana).
Diana, activismul nu este știință. Sunteți niște parereologi plătiți și prostiți de escroci cu interese. Ați blocat un an construcția A1 la Deva pentru niste lilieci care nu există, acum se construiește o autostradă cu mai bine de 10 ani întârziere și costuri colosale ca să facă niște tunele peste care să treacă niste „urși” care nu există și pe care numai voi activiștii îi vedeți. Voi blocați proiecte hidroenergetice in România energia hidro nu e verde și barajele poluează in opinia voastră în timp ce primiți sponsorizare de la Min.Mediului din Germania, țară care deschide noi exploatări d cărbune, dar bine înțeles că în Germania pe coșul termocentralei iese polen, nu fum, asa-i?
Nu om avea noi habar ce dedicați sunteți voi, dar ne-am făcut o idee de cât de ipocriți și corupți sunteți.
Când o să închideți minele și termocentralele pe cărbune din Germania, mai stăm de vorbă. Până atunci, sunteți doar niste escroci care, pentru bani, faceți orice. Exact ca politicienii.
Ma prăpastie,asta înțelegi tu cu” munca „? Toată tara așteaptă realizarea barajelor pentru producerea de curent ieftin ,dar stam în loc cu anii din cauza unei maini de trădători aflați la ordinele concurentei care așteaptă sa le importam produsele la suprapreț! Pentru ca ,vezi Doamne, un „iscusit” care si-a înregistrat un ONG si-a umplut buzunarele cu bani din taxele fraierilor de romani care ii dau de mâncare de la bugetul tarii! Și nesatul,mai ia și de la alții…La munca nu la întins mana!
Propun ca activiștii de mediu sa se ducă la Putin în prima linie a frontului!Cu ocazia asta scăpăm de panarame!
Foarte bine. Ăștia fac multă parada, de natura nu le pasa.
Corect
Ceea ce nu toată lumea știe , e că un SEN adică sistem energetic național că să fie stabil trebui să aibă capacități de producție stabile, adică termocentralele și nuvlearele. Celelalte capacități hidro , eoliene etc interviu la vârf de consum, unde timpul de intervenție e de 5 minute. Celelalte, au timp de pornire, sincronizare și intervenție în jur de60 minute. De aceea trebuie repornite termocentralele pe cărbune oprite de specialistul lui pește murat, Popescu.
Eu apreciez activitatea ONG-urilor, mai ales în domeniul social și educațional, al drepturilor omului. Fac treabă bună. Cât privește intervenția acestora în derularea marilor proiecte naționale, hidroenergetice, termoenergetice, de protecție împotriva inundațiilor și alimentarea cu apă potabilă, o consider dirijată, cu scop de subminare a siguranței naționale. Trăim vremuri grele, dramatice, când forțe vitrege au acaparat resurse vitale ale țării, astfel că, în loc să beneficieze populația țării de ele acum, fiind o mare penurie de la nivel zonal și mondial, iar noi ne împiedicăm de hachițele unora care acționează pe față sau indirect împotriva bunăstării și siguranței naționale. Încălzirea globală, distrugerea mediului au devenit marote propagandistice, finanțate din afara țării. Avem râuri, resurse energetice, minerale, știe mai bine statul cum să le pună în valoare, în funcție de nevoi și conjuncturi internaționale. Cum e posibil ca țara să importe energie și gaze, petrol, la prețuri foarte mari, iar sursele naționale să fie irosite de un ONG sau altul. Trăiesc mai bine țările care n-au resurse. De ce? Ministerul de resort, guvernul au obligația expresă, astăzi, de a finaliza toate investițiile începute, s-au cheltuit miliarde de lei, țara are nevoie de energie! Orice altă politică este dăunătoare. Sigur, ne trebuie și natură, și aer și apă, și păduri, însă astăzi toată lumea este interesată de energie, mai multă și mai ieftină. Riscăm să așa cum fac Germania, Franța,Polonia, Anglia, China, SUA. Noi suntem pui, pe lângă coloșii de lângă noi. Luați o pauză cu speriatul copiilor, culmea, fiind finanțați și de statul român. Nu pare penală toată munca asta?
Niște nemernici care se indestuleaza cu bani pentru a pune piedici dezvoltării și bunăstării. În Rusia lui Putin ar fi fost de mult puși la locul lor, poate chiar la un loc racoros.
Lege care să-i oprească a deschide
procese împotriva obiectivelor de interes
național.
ONG-urile nu pot fi controlate ,mai ales
pe fluxurile financiare ,intrări , ieșiri,
cheltuieli ,contracte ,mai ales de
prestări servicii, extragere de numerar
din conturi cu destinația etc.
Retragerea finanțării de către stat,adică
de noi ,anularea statului de ,,utilitate publică”
Multe ONG uri sunt finanțate de guverne din UE, fonduri de la bugetul național și local.
Desființarea lor prin justiție ar elimina activitatea de sabotaj economic și dezvoltare a României.