Compania TCI CONTRACTOR GENERAL a deschis un proces împotriva Primăriei Cluj Napoca în care cerea restituirea a 180 de sisteme de traducere montate la Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative – CREIC, unul dintre proiectele administrației locale. Inițial, firma a câștigat procesul la Tribunalul Comercial Cluj, dar instanța superioară a întors decizia cu 180 de grade. Cei de la TCI au câștigat un proces împotriva Primăriei Cluj Napoca și a firmei care a proiectat centrul TEAM, Bogart Construct, le aparține lui Mircea Petrina și fiului său, Bogdan. În cadrul procesului s-a demonstrat că firma de proiectare și primăria clujeană sunt responsabili pentru alunecările de teren cu care se confruntă imobilul edificat.

SC TCI, firma de construcții care s-a ocupat de edificarea centrului CREIC, una dintre investițiile Primăriei Cluj Napoca, se judecă cu administrația pentru recuperarea unor sisteme automatizate de traducere.

Potrivit cererii de chemare în judecată, cei de la TCI cer restituirea unui număr de ”180 de bucăți de sisteme de traducere simultană în 4 limbi, achiziționate de reclamantă și montate la obiectivul de investiții Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative – CREIC”. Potrivit dosarului, reprezentanții TCI mai cer ca primăria să plătească 284.671,80 lei, reprezentând valoarea sistemului. Litigiul vine ca urmare a contractului încheiat în 2016 încheiat între Primăria Cluj Napoca și firma TCI care s-a obligat să execute și să finalizeze obiectivul de investiții – Execuție Lucrări la obiectivul de investiții Centru Regional de Excelență pentru Industrii Creative – Continuare Lucrări – Rest de Execuție. Prețul stabilit pentru contract a fost de 33.973.159,13 lei fără TVA pentru execuția și finalizarea lucrării, din care cheltuieli diverse și neprevăzute în valoare de 1.872.461,91 lei la care se adaugă TVA la data plății.

În proiectul inițial era prevăzută achiziționarea și instalarea a 2 sisteme de traducere simultană, însă reprezentanții primăriei clujene și proiectantul tehnic au cerut suplimentarea numărului de sisteme la 180 de bucăți.

Cei de la TCI au cumpărat numărul cerut de sisteme de traducere, care au avut o valoare de 284.671,80 lei.

Însă, cei din primărie au refuzat să plătească factura, susținând că dispoziția de șantier nu ar fi fost adusă la cunoștința lor.

Astfel, cei de la TCI au dat Primăria Cluj Napoca în judecată cerând decontarea sistemelor de traducere. Tribunalul Comercial Cluj le-a respins cererea pe motiv că ”în speță nu ar fi incidente dispozițiile care reglementează răspunderea civilă contractuală, întrucât nu ar exista în sarcina Primăriei Cluj Napoca nicio obligație contractuală de a suporta costurile pentru achiziționarea celor 180 de sisteme de traducere”. Decizia a fost menținută și de Curtea de Apel Cluj.

După acest eșec, cei de la TCI au deschis un alt proces în care au cerut primăriei clujene restituirea celor 180 de sisteme de traducere.

Deși nu a vrut să le plătească, în cadrul centrului CREIC Primăria Cluj Napoca se folosește de sistemele de traducere. Cu toate acestea, administrația locală a refuzat returnarea sistemelor.

”Prin Adresa nr. 124495/11.03.2021, pârâtul UAT Mun. Cluj-Napoca i-a comunicat faptul că refuză restituirea acestor echipamente, pretinzând faptul că reclamanta nu ar fi cerut reglementarea financiară pentru completarea acestui sistem și că în mod benevol (gratuit) a procedat la instalarea și predarea acestor echipamente, aceasta după ce prin pozițiile procesuale exprimate în cadrul dosarului a arătat că suplimentarea cu cele 180 de bucăți față de cele 2 deja montate a reprezentat doar o propunere a proiectantului, dar care nu a fost însușită de beneficiar respectiv că nu a acceptat achiziționarea și montarea celor 180 de sisteme de traducere simultană”, se arată în cadrul procesului.

Curtea de Apel Cluj dă o soluție diametral opusă

Inițial, firma TCI a câștigat procesul la Tribunalul Comercial Cluj.

”Admite cererea formulată de reclamata TCI CONTRACTOR GENERAL S.A., în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA şi, pe cale de consecinţă: Obligă pârâtul să restituie reclamantei următoarele bunuri mobile: 180 de bucăţi de sisteme de traducere simultană în 4 limbi, montate la obiectivul de investiţii – Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 20.136,72 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care: 13.685 lei, onorariu de avocat şi 6.451,72 lei, taxă judiciară de timbru. Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 5.693,43 lei”, arată soluția pe scurt a instanței emisă în aprilie.

Însă, la Curtea de Apel Cluj sentința s-a schimbat cu 180 de grade.

”Admite apelul declarat de apelantul Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinței civile nr. 911/2022, pronunțată la data de 29.04.2022 în dosarul nr. 4603/117/2021 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o schimbă, în tot, în sensul că: Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de  TCI CONTRACTOR GENERAL SA, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj Napoca, ca neîntemeiată. Decizia este definitivă si executorie”, arată soluția pe scurt a instanței emisă la jumătatea lunii trecute.

Potrivit presei locale, problemele dintre TCI și Primăria Cluj Napoca au apărut în urma unui alt proces în care s-a demonstrat că atât proiectantul Centrului TEAM, un alt proiect municipal,  cât și reprezentanții administrației locale clujene sunt responsabili pentru faptul că imobilele au fost construite pe un teren instabil.

În 2011, Primăria Cluj-Napoca a atribuit contractul de proiectare firmei Relians Corp care, la rândul ei, a subcontractat proiectarea către firma de casă a Primăriei Cluj-Napoca, SC BOGART.

În 2014, Primăria Cluj-Napoca a încheiat cu TCI CONTRACTOR GENERAL SA contractul pentru construcția proiectului CENTRUL T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere) – Zona metropolitană Cluj – de sprijinire a afacerilor. Prețul a fost de 27.516.170 lei fără TVA. Potrivit legii, TCI a făcut asigurarea proiectului la CERTASIG S.A., suma asigurată fiind de 27.516.170 lei, mai puțin cele determinate de greșeli de proiectare a obiectivului.

În anul 2016 a fost întocmită expertiza tehnică „Consolidare zonă supusă alunecărilor de teren – LOMB F.N.”, de către firma CONSTRUCT CDP SRL.

Concluziile expertizei au arătat că printre factorii ce au dus la manifestarea alunecărilor de teren se numără și proiectarea și execuția unor deblee cu înălțimi de 1,50 – 7,25 m, fără un studiu de stabilitate inițială, studiu care nu a fost întocmit, deși era absolut necesară întocmirea acestuia.

Pe baza recomandărilor expertizei, s-a elaborat un proiect tehnic de consolidare a versantului care presupunea executarea mai multor lucrări de consolidare și sprijinire a taluzului de debleu aferent drumului principal, prin amplasarea unui zid de sprijin de piloți forați, prin efectuarea de lucrări de drenaj, de reprofilare, de refacere a construcțiilor degradate aferente drumului, etc.

Un alt raport de expertiză întocmit pentru determinarea cauzelor apariției alunecărilor de teren a fost făcut de prof. dr. ing. Loretta Batali pentru Noxa Consulting SRL în mai 2018.

Concluziile acestui raport au fost că proiectul tehnic elaborat de Primăria Cluj-Napoca, SC Relians Corp și Bogart Construct „nu a analizat stabilitatea inițială a amplasamentului și nici după amenajarea terenului, nu a analizat stabilitatea taluzurilor proiectate și are lacune în ceea ce privește calculul fundațiilor. De asemenea, unele obiective ar fi trebuit adaptate la specificul terenului – în pantă și cu argile cu umflări și contracții mari”.

Centrul TEAM a alunecat pe ”barba” proiectantului

Lucrările de executat aferente obiectivului de investiții pentru Centrul T.E.A.M., stabilite prin anexele la contract din 2014 au fost o clădire de birouri cu D+P+3E, mai multe hale de microproducție a câte 338 mp. fiecare, stație de pompare, rezervor apă, drumuri și platforme parcări.

Începând cu anul 2015 – și inclusiv până în aprilie 2017, terenul pe care se construia centrul TEAM a început să se surpe, efectele fiind degradarea construcțiilor și a drumului.

Firma a trimis primăriei mai multe note de constatare despre apariția alunecărilor de teren necontrolate în zona Drumului Principal între km 0+180 și km 0+360 și despre faptul că a montat martori pe zona taluzului pentru supravegherea alunecărilor. Alunecările de teren au apărut și în zona Drumului Principal între km 0+600 și km 0+798.

Practic, alunecările au determinat degradarea lucrărilor executate la drumul principal pe toată lungimea sa.

În 2017 au apărut degradări și la pardoseala halei nr. 5. Pe parcurs, au fost înregistrate tot mai multe degradări ale construcțiilor și ale drumului, cauzate de alunecările de teren.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here