Evenimentul aviatic de acum o lună, atunci când compania aviatică Carpatair a refuzat efectuarea degivrării pentru două aeronave, punând astfel în pericol viaţa pasagerilor, a stârnit interesul opiniei publice, impunându-se efectuarea unei anchete. Cu toate acestea, nici Autoritatea Aeronautică Civilă (AACA), după cum nici Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) nu se înghesuie să demareze o investigaţie in acest sens, pe motiv că nu sunt competente sau evenimentul nu este unul de importanţă.

În urmă cu aproximativ o lună de zile, două avioane aparţinând companiei Carpatair au încercat să decoleze de pe Aeroportul Internaţional Cluj fără a efectua procedura obligatorie a degivrării. Degivrarea reprezintă o procedură standard prin care se urmăreşte curăţarea gheţii depuse pe aripile şi pe fuselajul avionului şi este obligatorie în timpul sezonului aviatic de iarnă. Cum piloţii şi reprezentanţii companiei Carpatair nu au fost dispuşi să plătească suma de 700 de euro pentru efectuarea degivrării, preferând să rişte viaţa pasagerilor de la bord. După cum era şi firesc, avioanele nu au primit autorizaţia necesară de zbor, între companie şi conducerea aeroportului iscându-se un scandal de proporţii.

Toată lumea vrea o anchetă

Reprezentanţii companiei Carpatair au decis că suma de 700 de euro cerută de către aeroport pentru degivrare este una prea mare, drept urmare au preferat să dezgheţe avioanele folosind o metodă rudimentară şi neadecvată, şi anume îndepărtarea gheţii cu mătura. Din câte se pare Nicolae Britcaru, director operaţional al companiei aviatice Carpatair, a fost de acord cu plata sumei respective, numai că cineva din companie cu un cuvânt mai greu de spus a decis că nu este necesară plata respectivă. În aceste condiţii, reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj au decis neacordarea permisiunii de zbor pentru cursa respectivă, nimeni nefiind dispus să-şi asume responsabilitatea unui eventual dezastru aviatic. Compania Carpatair a reacţionat, reclamându-l pe David Ciceo, directorul aeroportului, în faţa Autorităţii Aeronautice Civile Romane (AACA). La rândul său, şi conducerea Aeroportului Internaţional Cluj a decis să înainteze o plângere la AACA pentru ca această instituţie să demareze o anchetă. Neefectuarea procedurii de degivrare creează un pericol extrem de mare pentru pasageri şi piloţii aeronavei. În urmă cu 16 ani, lipsa degivrării a fost cauza unuia dintre cele mai mari dezastre ale aviaţie româneşti.   Pe data de 13 decembrie 1995 avionul Antonov AN-24 al companiei Banatair care trebuia să zboare de la Verona spre Timişoara s-a prăbuşit la decolare datorită greutăţii prea mari şi gheţii acumulate pe aripi. În incident au murit toţi cei 41 de pasageri şi cei 8 membrii ai echipajului.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română pasează mingea la CIAS

Chiar dacă cele două părţi implicate în scandal au depus cereri la Autoritatea Aeronautică Civilă (AACA), se pare că ancheta în cauză a murit încă din faşă, reprezentanţii instituţiei declarând că nu este de competenţa lor să soluţioneze ancheta în speţă. Conform purtătoarei de cuvânt a instituţiei, Simona Goldberger, este de competenţa unei alte instituţii să soluţioneze scandalul. “Conform legislaţiei specifice, AACR nu efectuează anchete, acesta fiind atributul CIAS – Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile – conform HG  1013/2010.   Analizele de siguranţă desfăşurate de AACR, în cazul unor evenimente de aviaţie, au rolul de a identifica potenţialele probleme de sistem care pot afecta siguranţa zborului.” ne-a comunicat Simona Goldberger. Cu alte cuvinte, chiar dacă atât Carpatair cât şi Aeroportul Internaţional Cluj au înaintat cereri către AACR, instituţia respectivă nu are în atribuţii efectuarea unei anchete necesare situaţiei din speţă.

O anchetă civilă doar dacă ar fi căzut avioanele

Pentru a afla situaţia în care se află ancheta cu privire la incidentul care putea costa viaţa a zeci de pasageri, ne-am îndreptat atenţia către instituţia menţionată de către purtătoarea de cuvânt al AACR, şi anume Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).

Conform articolului 1 al hotărârii 2013 din 2010 prin care se reglementează activitatea CIAS, instituţia reprezintă “organismul tehnic permanent specializat al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desemnat să organizeze, să conducă, să coordoneze, să controleze şi să execute investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă în scopul determinării faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au dus la producerea acestora şi să emită recomandări pentru siguranţa zborului, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001.”. După cum este uşor de observat, CIAS-ul are un rol foarte important în siguranţa aviatică din România şi cu privire la cercetarea evenimentelor aviatice. În aceste condiţii, ni se pare inacceptabil faptul că o instituţie de o asemenea importanţă nu are un site de internet prin intermediul căruia să poată face publice datele sau anchetele derulate. Chiar şi fără site de internet, am reuşit să dăm de purtătorul de cuvânt al CIAS, domnul Mărtinescu Ştefan. În încercarea de a obţine informaţii cu privire la ancheta ce priveşte evenimentul de pe Aeroportul Cluj, am fost uimiţi atunci când am aflat că, deşi se ştia despre speţă, nimeni de la instituţia respectivă nu a efectuat un demers în acest sens. “Nu este un eveniment de aviaţie care să necesite o anchetă, dacă avionul ar fi decolat atunci ar fi fost altfel”, ne-a declarat cu nonşalanţă Mărtinescu Ştefan, purtătorul de cuvânt al CIAS. Cu alte cuvinte, dacă avionul decola şi, în cel mai sinistru scenariu s-ar fi produs un accident aviatic care să se soldeze cu moartea tuturor pasagerilor precum cel din Verona din 1995,  atunci Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) s-ar fi autosesizat şi ar fi demarat o anchetă.  

Atribuţiile CIAS, instituţia care trebuia să facă o anchetă

Art. 6. – În scopul îndeplinirii responsabilităţilor ce îi revin, prevăzute la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010, şi în afară de atribuţiile prevăzute la art. 7 din acelaşi act normativ, CIAS îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) asigură exercitarea activităţilor de investigaţie tehnică la nivel naţional şi internaţional în domeniul aviaţiei civile, în scopul creşterii şi menţinerii siguranţei aeriene la un nivel ridicat;
b) asigură creşterea şi menţinerea unui coeficient ridicat de siguranţă prin emiterea de recomandări pentru siguranţa zborului;
c) urmăreşte modul de implementare a recomandărilor de siguranţa a zborului;
d) transpune la nivel naţional reglementările europene şi internaţionale privind investigaţia tehnică a evenimentelor de aviaţie civilă;
e) asigură organizarea şi administrarea bazei de date statistice referitoare la evenimentele de aviaţie de pe teritoriul României şi participă la schimbul de date specifice cu organizaţii internaţionale de aviaţie civilă;
f) elaborează strategia de comunicare internă şi externă privind activităţile specifice CIAS;
g) organizează şi realizează comunicarea permanentă cu publicul;
h) utilizează instrumente şi metodologii specifice comunicării prin internet în vederea facilitării schimbului de informaţii;
i) asigură pentru domeniul său de competenţă difuzarea şi publicarea materialelor informative şi a rapoartelor finale de investigaţie tehnică;

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here