”Prin vocea specialiștilor săi în ecologie, botanică și biodiversitate, Institutul de Cercetări Biologice (ICB) Cluj își exprimă îngrijorarea cu privire la demersurile Primăriei Cluj-Napoca de a îndepărta arborii maturi din centrul orașului în vederea modernizării zonei.” – se arată într-o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc de către cercetătorii clujeni.
Pe scurt, specialiștii îi spun primarului că arborii trebuie respectati ca fiinte vii. Aceștia nu sunt nici bancă, nici dală, nici bordură. Trăiesc, sunt ființe vii, iar ”specialiștii” municipalității nu sunt decât niște măcelari ecocidari.
Specialiștii în transmit ecocidarului nostrum primar că: ”În orașe, arborii maturi reprezintă insule de biodiversitate, oferind un mediu de trai pentru păsări, insecte și alte viețuitoare, contribuind de asemenea la calitatea aerului prin producerea oxigenului. În plus, în actuala criză climatică, fiecare arbore este neprețuit, deoarece absoarbe cantități mari de dioxid de carbon (principalul gaz cu efect de seră) din aer, depozitându-l pe termen lung în lemn. De asemenea, este important și faptul că acești arbori maturi aparțin unor specii care și-au dovedit rezistența la condițiile urbane stresante și au mai multe șanse de a rezista impactului climatic în următoarele decenii, comparativ cu cei nou plantați, scrie ziardecluj.ro.
În plus, arborii maturi deservesc locuitorii și turiștii deoarece reprezintă „Infrastructura Verde a Orașului”, care, ca orice „construcție”, a necesitat mulți ani pentru a ajunge la dimensiunea si funcțiile actuale. Astfel, acești arbori oferă o oază de verdeață și o insulă a naturii în mijlocul orașului. În același timp, absorb zgomotul, praful și o parte din poluanții din trafic, oferă umbră și cresc umiditatea aerului în timpul verilor fierbinți.
Prin înlocuirea arborilor maturi cu cei tineri, toate aceste beneficii se pierd imediat, devenind limitate în următorii 10-20 ani. Aceștia ar trebui toaletați/tăiați (după caz) numai dacă prezintă riscuri pentru siguranța cetățenilor și a clădirilor din jur. De aceea, considerăm că astfel de decizii trebuie să fie bine analizate și luate în considerare și perspectivele de mediu și sustenabilitate, pe lângă cele de dezvoltare urbană.
O perspectivă asupra vegetației urbane și a unei „estetici ecologice” este deja frecvent întâlnită în societatea occidentală. Pe această cale, amintim faptul că Municipiul Cluj-Napoca s-a angajat să respecte Acordul “Green City” al Uniunii Europene, al cărui rol este acela de a îmbunătăți calitatea vieții în mediul urban, prin accelerarea implementării unor politici de mediu relevante în mai multe direcții, inclusiv din prisma biodiversității. În lipsa unor legi concrete care să vizeze ecologia/peisagistica urbană, considerăm că orașul nostru, care în multe rânduri a fost/este un exemplu de bune practici în România, trebuie să aibă în vedere Strategia UE privind Biodiversitatea – 2030, sau inițiative precum Strategia EnRoute, care oferă îndrumări cu privire la modul în care infrastructura verde urbană ar trebui gestionată în vederea menținerii biodiversității și a funcției ecosistemelor.
În concluzie, solicităm cu respect menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul Municipiului Cluj-Napoca, și găsirea unor soluții alternative la problema coborârii nivelului asfaltului în zonă. Sugerăm, de exemplu, acoperirea cu sol a rădăcinilor rămase la suprafață, urmată de plantarea de plante/flori decorative în acel sol. În egală măsură, susținem și încurajăm inițiativa Primăriei de a planta arbori tineri în zone unde aceștia lipsesc.
Pentru mai multe informații și pentru a discuta în detaliu despre importanța biodiversității urbane, suntem disponibili să oferim sprijin și consultanță. Ne dorim cu toții un oraș modern, dar și un mediu sustenabil și prietenos pentru generațiile viitoare.
Vă mulțumim!
Cu stimă,
Cercetător științific II dr. Anamaria Roman – biolog
Cercetător științific II dr. Tudor Ursu – biolog
Cercetător științific II dr. Bogdan Hurdu – biolog
Cercetător științific III dr. Adrian Ruicănescu – biolog”
