Întâlnire pe şest, ticăloşie pe faţă

Deloc surprinzătoare decizia lui Klaus Iohannis de a nu o revoca pe Laura Codruţa Kovesi. Cei doi par că acţionează în beneficiul celor din afara ţării sau a celor care i-a creat. Deloc întâmplător, înainte cu câteva zile de anunţarea deciziei preşedintelui, ministrul francez de Externe s-a aflat într-o vizită în România, întâlnindu-se în secret cu distinsa şefă DNA. Două zile mai târziu, Macron vine cu laude la adresa lui Iohannis şi ne spune că ” îşi ţine bine ţara în frâu” şi ”face eforturi ca ţara sa să reziste unor asemenea tendinţe” populiste. Singurul efort pe care Iohannis îl face e să-şi clădească cu orice preţ drumul spre un nou mandat.

Preşedintele a anunţat luni, 16 aprilie 2018, că respinge propunerea de revocare a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi, formulată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Procedura de revocare a fost demarată de ministrul Justiţiei, pe 22 februarie. După evaluarea activităţii conducerii DNA, Tudorel Toader a ajuns la concluzia că Laura Codruţa Kovesi a încălcat Constituţia şi a comis „acte şi fapte de netolerat”. CSM a dat aviz negativ propunerii ministrului de revocare a lui Kovesi.

Iohannis nu a revocat-o pe Laura Codruţa Kovesi de la şefia DNA, aşa cum ceruse ministrul Justiţiei, motivând că motivele lui Toader nu l-au convins.

Şeful statului a mai spus că unele dintre argumentele lui Toader ”nu au fost pertinente” şi că ministrul a interpretat după bunul plac rapoarte ale Inspecţiei Judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale Curţii Constituţionale. Ulterior, Toader a anunţat că va ataca decizia la CCR.

Nu numai că propunerea ministrului Justiţiei a fost bine argumentată, dar a fost şi o decizie politică. Şi preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan susţine că revocarea procurorului-şef DNA din funcţie nu este, potrivit legii interne, şi nu poate fi, conform standardelor europene, o chestiune de „oportunitate politică”.  Într-o postare pe facebook,  judecătorul spune că şeful statului nu are dreptul să refuze revocarea.

Şi ministrul Justiţiei a reacţionat după refuzul preşedintelui de revocare din funcţie a şefei DNA: ”În condiţiile în care Preşedintele României nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul şef al DNA, în condiţiile în care argumentele care au stat la baza declanşării procedurii de revocare au devenit mai actuale şi mai consistente, văzând legislaţia aplicabilă în acest domeniu, valorificând jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, vom sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul Preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA”, a scris Toader pe Facebook.

Însă, pentru Klaus Iohannis acesta a fost primul pas pentru câştigarea unui nou mandat. Decizia de a nu o revoca pe şefa DNA arată că preşedintele se pregăteşte să candideze la alegerile prezidenţiale din 2019. E imposibil ca şeful statului să nu ştie, să vadă şi să mai ales să accepte abuzurile DNA care au ieşit la suprafaţă, fără să nu aibă un plan bine stabilit. Aşadar, convins că #rezistenţii îi apreciază decizia, Iohannis se pregăteşte să obţină al doilea mandat.

Interesantul şir de coincidenţe

În 11 aprilie, înainte cu câteva zile de decizia lui Iohannis, şefa DNA s-a întâlnit în secret cu ministrul de Externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, care se afla în vizită oficială în România. Chiar dacă iniţial Ambasada Franţei şi DNA au refuzat să confirme întâlnirea, ulterior informaţia a fost confirmată oficial cu explicaţii vagi.

Evz.ro scrie că potrivit unor surse guvernamentale, discuţia a avut loc în cadrul întâlnirii cu Viorica Dăncilă, premierul României, care l-a întrebat direct pe ministrul de Externe francez dacă este adevărat. Acesta a spus că da, s-a întâlnit cu Laura Codruţa Kovesi, în mod neoficial, în afara programului vizitei. Potrivit aceleiaşi surse, ministrul de Externe francez a fost pus în dificultate de această informaţie, întrucât reprezintă o încălcare a uzanţelor diplomatice şi se pare că Laura Codruţa Kovesi a fost introdusă în afara programului lui Jean-Yves Le Drian, la întâlnirea neoficială, de către ambasadoarea Franţei la Bucureşti, care i-a dat numele scris pe o hârtie.

În presă se vehiculează o serie de teorii despre motivul întâlnirii dintre Kovesi şi Le Drian, însă un lucru este clar: miza trebuie să fi fost uriaşă, iar întrebarea rămâne ce a dorit şefa DNA să-i transmită ministrului francez de Externe atât de important pe şest la sediul Ambasadei Franţei din Bucureşti într-un moment când capul şefei DNA era să cadă? A cerut sau a implorat Kovesi sprijin Franţei?

După câteva zile de la întâlnirea enigmatică dintre şefa DNA şi Jean-Yves Le Drian, respectiv în 16 aprilie, preşedintele francez Emanuel Macron a vorbit despre pericolul ascensiunii democraţiilor iliberale din Europa şi atacurile la independenţa justiţiei, context în care l-a lăudat pe şeful statului român Klaus Iohannis pentru că ”nu-şi lasă ţara din mână”. Macron a spus că în România sunt unii care se opun independenţei justiţiei sau care vor să afecteze independenţa justiţiei, exact înainte cu o zi de deciza lui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele Franţei a spus nici mult, nici puţin. A spus exact ce trebuie. Practic, Macron l-a felicitat anticipat pe Iohannis pentru decizia ce urma să o ia.

Dar nu ne mirăm. Franţa a susţinut-o în ultimii ani pe Kovesi, mai ales în presupusa luptă anticorupţie din România. Amintim că la sfârşitul anului trecut Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România au făcut apel la „toate părţile implicate” în procesul de reformă a justiţiei „să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei”.

„Recunoaştem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol aceste progrese”, se preciza în scrisoarea celor şapte Ambasade.