Interceptările SRI revin în dosarele de corupție

O modificare din Codul de procedură Penală readuce interceptările SRI în dosarele de corupție.

Ministerul Justiției este instituția care facilitează revenirea implicării SRI în dosarele penale. Ministerul condus de Cătălin Predoiu propune un proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară,  arătând în motivarea deciziei că ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”.

Altfel spus, dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională. Întrebat cum se împacă modificarea propusă la Codul de Procedură Penală cu decizia CCR, ministrul justiției, Cătălin Predoiu a declarat pentru G4Media.ro că prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea”.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi referitoare la informarea persoanei supravegheate. Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.

În termen de 20 de zile de la primirea informării, persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoștință conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.

Potrivit proiectului de lege, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Unii experți în drept penal consultați de G4Media.ro, susțin însă că soluțiile propuse de Ministerul Justiției sunt în continuare neconstituționale. ”Trebuie să existe proceduri clare și efective care să permită analizarea legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acesta a fost încuviințat și prin care înregistrările au fost obținute”, a explicat un procuror consultat de G4Media.ro.