Curtea Constituțională a decis ca interceptările telefonice din partea celor de la SRI să fie interzise. Dispozițiile art. 142, alin.(1) din Codul de Procedură Penală, care arată că nu conține vreo normă care să consacre expres competentă unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală de efectua interceptări.
Curtea Constituțională a dat o decizie care lămurește una din marile întrebări ridicate după ce tot CCR a emis o decizie prin care elimină serviciile şi mai cu exact și SRI din procesul penal, adică din procesul de realizare a probelor folosite în anchetele penale.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” arată că nu se respectă Constituţia şi este foarte neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces al Secţiei I Penale de la Tribunalul Bucureşti. Până acum, această exprimare le-a permis procurorilor din parchete să lucreze cot la cot cu ofiţerii SRI în instrumentarea marilor cazuri de corupţie. Majoritatea dosarelor celebre s-au bazat pe interceptări, înregistrări ambientale şi operaţiuni de filaj realizate cu ajutorul exclusiv al SRI.
Potrivit raportului SRI pe anul 2014 depus la Parlament, au fost 42.263 de mandate de supraveghere tehnică și 2.410 ordonanțe aparținând structurii Ministerului Public și DNA.
Niște străini au dat peste cap serviciul tehnic SRI
Sesizarea celor de CCR a fost făcută de un grup de turci, iranieni și chinezi, care sunt judecați pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Aceștia au fost deja condamnaţi în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti, iar Curtea de Apel a decis rejudecarea dosarului. Turcii, iranienii și chinezii implicați spălau bani prin firme din marile complexe angro Dragonul Roşu, Niro sau Sir, în perioada 2005-2006, ei fiind arestaţi în 2006. În acea perioadă, specialiștii spun că ar fi trimis peste 5 milioane de euro în Turcia.
Aceștia alimentau sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, adică prin brokeri. Adică banii nu se mişcă de la o persoană la alta, ci brokerii din sistem se ocupă de transferul de bani.
Câţiva dintre cei mai sus menționați au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.
Efectul cel mai puternic se va vedea în dosarele în curs
Acest lucru înseamnă că interceptării făcute de SRI sau alte servicii de informații nu vor mai fi luate în calcul de judecători. Dosarele în care există probe tehnice, riscă să fie aruncate la gunoi, însemnând că cestea, în urma deciziei, vor fi considerate nule. Chiar și cu mandat de la judecător, pot fi considerate ilegale, deci nu vor putea fi folosite. Chiar și cei de la DNA vor fi obligați să se scape de probele obținute prin supraveghere tehnică.
DNA și Poliția Română nu au capacitatea celor de la SRI
Potrivit presei naționale, serviciile tehnice de la DNA și Poliția Română, are specialiști în limbe rare cum ar fi kurda și dialecte turcice, care sunt necesare mai ales pentru DIICOT, în vederea combaterii traficului de droguri și migrației ilegale. SRI este singurul care are traducător la cască din vietnameză.
Până acum, drepturile omului au fost încălcate
Judecătorii şi părţile pot invoca, chiar şi înainte de publicarea motivării CCR, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi încălcarea de drepturi şi libertăţile cetăţenilor. Dreptul la viaţă privată, recunoscut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi care se aplică direct în legislaţia românească peste codul de procedură penală.
Serverele de la SRI au costat peste un miliard de euro
Monica Macovei, fostul ministru al Justiției, a preciza, într-o postare pe Facebook că în prezent, toate serverele de interceptare sunt la SRI, iar ele costă foarte mult, peste un miliard de euro. Costul prezentat de Monica Macovei nu se referă la activitățile de filaj sau de înregistrare ambientală.
Recent, SRI a menționat public că 1000 de persoane ar lucra la acest centru de interceptări aflat pe Calea Victoriei din București. Bugetul SRI a crescut constant în ultimii ani, fiind unul din cele mai mari din România.
Gazeta de Cluj a cerut și o părere judiciară legată de această decizie a Curții Constituționale.
„Este o soluție de inventariere a unei practici interne internaționale, care încearcă să explice o viziune asupra caracterului restricțional pe urma unor interceptări, dar care poate produce efect al dosarelor, inclusiv fraza poate fi interpretatvă. Poate fi folosită în dosarele în care s-a mai invocat această excepție și s-au terminat, sau poate fi folosită în orice frază care nu s-a terminat. Elementul de putere obligatoriu nu are relevanță cu interceptările efectuate de până acum. Asta în cazul în care parlamentul nu remediază prin modificarea textului de lege în termen de 60 de zile.”
