Victor Papp
Privatizarea regiei bihorene de drumuri – SC Drumuri Judeţene – stârneşte o luptă crâncenă între mai marii zilei din Bihor. Grupuri de interese ce se bucură de susţinere la nivel înalt, îşi dispută hegemonia asupra viitoarelor contracte ale societăţii. Chiar dacă pe plan politic au fraternizat, UDMR şi PSD nu par să se înţeleagă la împărţirea ciolanului. Afacerea fiind una de perspectivă, nimeni nu este dispus să renunţe uşor la ea. Falimentară anul trecut, Regia de Drumuri Judeţene a devenit brusc interesantă graţie anunţatului proiect al autostrăzii Borş-Oradea-Cluj-Braşov
După ce, în urmă cu câteva luni, vânzarea Reiei Drumurilor Judeţene către un investitor specializat din Ungaria ajunsese în linie dreaptă, holding-ul maghiar s-a retras subit datorită “declaraţiilor fără acoperire ale unui parlamentar de Bihor şi politizării excesive a tranzacţiei”.
Anul trecut, la licitaţia organizată în Parcul Traian, Consiliul Judeţean a scos la vânzare 10% din acţiunile firmei proprii, “Drumuri Judeţene” SA. O singură firmă a avut atunci documentele în ordineşi a putut participa la licitaţie SC “Romexa “ SA, patronată de cunoscutul miliardar orădean Alexandru Mudura.
Preţul de pornire a licitaţiei a fost 2,361 miliarde lei. Reprezentanţii “Romexa” nu au oferit însă aceşti bani, deoarece balanţa firmei arăta peirderi pe trimestrul întâi, plus două linii de credit deschise în valoare de cîte 5 miliarde. Urmând procedura legală, oferta finală a fost cu 15% mai mică faţă de preţul iniţial. Până la urmă, cele zece procenteau fost adjudecate cu 2, 125 miliarde de lei. ”Drumuri Judeţene” SA are un capital social de 8,2 miliarde de lei şi 300 de angajaţi, societatea având în administrare 1.600 de kilometri de drumuri judeţene.
Neavând utilaje performante, societatea de drumuri nu putea face însă lucrări de anvergură. Singura variantă de suprvieţuire pe piaţă şi dezvoltare rămânea retehnologizarea prin aport de capital. ”Pentru 2003 este nevoie stringentă de de o staţie ecologică de asfalt, o instalţie de tratamente pentru drumuri, camioane de 30 de tone, maşini de estetică rutieră etc., toate acestea ridicându-se la peste 30 miliarde lei. Vă daţi seama că noi nu dispunem de banii ăştia”, a afirmat Gheorghe Roşu, consilier judeţean şi ex-director al societăţii.
Pe filiera Mudura-Medgyessi, un holding maghiar a dorit preluarea controlului
Având în vedere că bugetul Consiliului Judeţean nici nu putea fi vorba de alocarea unei astfel de sume, singura speranţă rămînea un investitor care să facă aportde capital. Anul trecut acesta părea a fi Alexandru Mudura, bun prieten cu premierul maghiar. Nemaifiind ulterior interesat de oportunitate investiriia zeci de miliarde în retehnologizare, Mudura a vîndut cele zece procente unei alte societăţi, “Evro Impex”, care a găsit un investitor dispus să facă majorarea de capital.
Aaşa a trecut sociaetatea de “Drumuri Judeţene” în proprietetea unui holdingmaghiar. “Vegzebszer” Co. Ltd. A fost înfiinţată în urmă cu 50 de ani şi are ca profil principal de activitate construcţia şi repararea drumurilor şi autostrăzilor.
Preşedintele holdingului, Czegezi Laszlo susţine că realizările firmei pe anul trecut sunt de 600 milioane de euro, din care profit 5%. Despre “Vegzebszer”, presa maghiară a semnalat în mai multe rînduri apropierea de actualul premier de la Budapesta Peter Medgzessy.
Primul ministru maghiar pare a fi elementul de legătură în această tranzacţie, avînd în vedere prietenia sa declarată atît cu omul de afaceri Alexandru Mudura, cît şi cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Kiss Alexandru.
Infracţiuni la “Drumuri Judeţene”
Cu puţin timp după preluarea pachetului de 10% de la firma lui Mudura, firma maghiară “Vegzepszer” a propus Consiliului Judeţean Bihor o majorare de capital, însă forul legislativ a refuzat să participe, pe motiv că nu există bani la buget la buget. În aceste condiţii, acţionarul minoritar a făcut singur majorarea de capital. Legea românească spune însă că la firmele cu capital majoritar de stat majorarea se face numai prin licitaţie. În acest context, declaraţia unui senator PSD de Bihor a avut un efect de bombă: “Se conturează săvîrşirea a a şase-şapte infracţiuni, după sesizarea adresată de mine Curţii de Conturi. N-aş putea să vă spun ce fel de infracţiuni…”, a declarat în urmă cu ceva vreme, senatorul PSD de Bihor, Vasile Duţă, vizavi de situaţia de la SC “Drumuri Judeţene” Bihor.
Declaraţiile sale ne-au fost ulterior confirmate şi de către Gheorghe Ţara, directorul Curţii de Conturi Bihor, care nu a dorit însă să facă alte preicizări pînă la finalizarea anchetei în toamna acestui an.
Interesele baronilor locali bihoreni pun în pericol viitorul regiei
Senatorul pesedist a declarat ccă interesu manifestat pentru Regia de Drumuri Judeţene este una mare şi se leagă în mod direct de construcţia autostrăzii Borş-Oradea-Cluj-Braşov.
În urma declaraţiilor senatorului pesedist, “Vegyepszer” a decis să se retragă din afacerea care începe să capete un iz politic din ce în ce mai accentuat. Holding-ul intenţiona să reutileze “Drumuri Judeţene” cu utilaje în valoare de circa 10 milioane euro .
“Bineînţeles că Drumurile Judeţene ar fi urmat să participe la construirea autostrăzii, imaginaţi-vă cât ar fi avut de câştigat judeţul din asta: taxe, impozite şi aşa mai departe. Dacă va veni să lucreze o firmă din alt judeţ, cum are domnul Duţă interesul, toţi aceşti bani vor merge în judeţul respectiv, iar Bihorul va avea din nou de pierdut…”, a declarat Alexandru Kiss, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor. Interes major pentru regia de drumuri manifestă nu numai cercurile apropiate de UDMR Bihor, ci şi baronii locali ai PSD. Este foarte probabilă formarea unui consorţiu local, format în jurul unor lideri marcanţi ai PSD Bihor, care deţin firme puternice de construcţii şi care au luat până acum cele mai importante proiecte guvernamentale din judeţ. Este vorba despre firmele viceprimarului de Oradea Gavrilă Ghilea şi ale vicepreşedintelui PSD, Beniamin Rus. Lor li s-ar mai putea adăuga şi alte firme controlate de mai marii PSD Bihor.
Deocamdată, lucrurile rămân neclare la Regia de Drumuri. Până la finalizarea controlului Curţii de Conturi, totul rămâne în stand by. După retragerea concernului maghiar, Consiliul Judeţean va trebui să scoată la privatizare prin licitaţie pachetul majoritar. Cum interesele politice, dar mai ales economice, sunt majore, având în vedere perspectivele acestui sector de activitate, în următorii ani în România, luptele de culise dintre baronii locali vor continua.
Până la victoria finală a uneia dintre părţi, un lucru este cert: cel mai mare perdant şi de această dată va fi tot electoratul bihorean care se va “bucura” şi mai departe de drumuri de o calitate îndoielnică.
(Cotidianul BURSA, nr. 169, din 4 septembrie 2003)
