Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj a sărbătorit anul acesta 100 de ani de la înființare. Cu această ocazie, Alexandru Irimie, rectorul Universității, a acordat un interviu publicației Gazeta de Cluj în care a vorbit, în detaliu, despre ceea ce reprezintă școala clujeană de medicină, istoricul, etapele de evoluție prin care a trecut și, mai mult decât atât, despre viitorul studenților abolvenți ai Universității.
Ce reprezintă în zilele noastre școala clujeană de medicină?
De la înființarea ei, școala de medicină clujeană a însemnat devotamentul corpului academic și al medicilor de a oferi tuturor o viață mai bună, de a aduce sănătate prin cunoștințele lor profesionale, dar mai mult decât orice a fost o școală a inovării, a adaptării permanente la noile tehnici si metode de diagnostic și tratament, devenind adevărați mentori și deschizători de drumuri pentru studenți. E o calitate a școlii clujene pentru ca în cei peste 100 de ani de existență, ne-am păstrat acest suflu al inovării și al deschiderii și aspirării spre performanță. Au fost 100 de ani de adaptare la istorie, iar ca parte a istoriei noastre, universitatea a ridicat în permanență ștacheta atât pentru studenți, cât și pentru profesori. Întotdeauna s-a intrat greu la medicină la Cluj, la fel se intră și azi. Nu doar profesia onorantă și respectată de medic sau farmacist formează coadă la înscrieri la admitere, ci mai ales calitatea mentoratului și deschiderea spre cercetare, oportunitățile oferite studenților, parteneriatele internaționale, curricula mereu reînnoită și adaptată nevoilor pacientului, dar și nevoilor pieței. A fi medic a fost și a rămas o dorință a multor tineri, generație după generație, iar la Cluj, la UMF, este locul unde se formează adevărați profesioniști în sănătate, adevărați lideri. Clujul este și datorită studenților de la UMF o citadelă a freneziei, a zâmbetului tânăr, a căutărilor și întrebărilor, e un oraș care crește împreună cu studenții noștri.
Ce schimbări de mare impact s-au produs în ultimii ani în învățământul superior medical clujean?
Pentru rectorul Alexandru Irimie, ultimii opt ani au însemnat, așa cum spuneam, devotament pentru universitate. Sigur că nu este suficient să vrei să faci ceva, să schimbi, să aduci nou și să deschizi noi oportunități pentru studenți și pentru tinerii cercetători dacă nu ai sprijin. Și sprijinul acesta nu îl aștepți niciodată doar de la prieteni, ci de la cei care înțeleg de ce e nevoie ca mereu să fim capabili să învățăm, să creăm noi profesii, să înțelegem cât de mult avansează cercetarea medicală în lume; e un sprijin de care ai nevoie în fiecare zi pentru a forma profesioniști pentru care această meserie e pasiune. Fără pasiune e greu să realizezi ceva important pentru semenii tăi. Astfel, am reușit să identificăm și câștigăm fondurile necesare dezvoltării primelor centre de cercetare destinate întregii universități, doctoranzilor, post-doctoranzilor dar și corpului academic care poate găsi un spațiu cu dotare state-of-the art unde ideile pot fi experimentate, validate și, nu în ultimul rând, brevetate și publicate. Mă repet desigur, dar o fac cu bucurie, căci spuneam nu demult că în acești ani am reușit să publicăm articole cu un factor de impact cumulat de peste 15.000 de puncte. Probabil nu e o măsură perfectă a cercetării noastre, dar e un etalon la nivel național și încercăm să creștem această măsură la nivelul țărilor europene. E un prim pas pe un drum lung și deseori cu multe greutăți. Aceste lucruri nu se fac în câteva luni sau în 2-3 ani, e nevoie de multă muncă și determinare să reușești. Noi încercăm să ardem anii care ne separă de vestul Europei, ceea ce e foarte bine, dar e un drum lung. Cercetătorii pe care îi aducem alături de noi pentru a face descoperiri trebuie să găsească aici ceea ce ar găsi oriunde în altă parte: mentori competenți, infrastructură de nivel internațional și posibilitatea de a se dezvolta ca profesioniști, dar și personal, în așa fel încât mirajul plecării într-o lume mai bună să-și piardă din putere.
Care sunt proiectele majore pentru Universitate în 2019 și în anii care urmează?
Tot ceea ce am realizat în acești ani în care am reușit să creăm o cultură a cercetării medicale va trebui să crească, să se dezvolte, să atragă finanțare națională și internațională, să genereze descoperiri și inovare. Noi am creat un început, cei ce ne vor urma îl vor consolida. Universitatea se clasează azi printre primele din țară în domeniul sănătății și am intrat pentru prima oară în topurile internaționale care contează cu adevărat. Ne-am propus să ocupăm o anumită poziție acum 8 ani, iată că scopul nostru a fost atins, să contăm ca universitate europeană. Dar acesta e doar un început. Ani de muncă și de dedicare vor trebui să urmeze pentru a nu pierde aceste realizări! Investiția acestor 8 ani este în oameni, studenți, corp academic, cercetători. Ei sunt cei care contează, pentru ei facem tot ceea ce ne stă în puteri, pentru o pregătire de nivel internațional, pentru o carieră împlinită, pentru o calitate a vieții cât mai bună a pacienților noștri.
Prin ce considerați că atrage UMF studenții?
Azi, universitatea noastră este pregătită cu adevărat la nivel european să își primească studenții: atât pe cei români, cât și pe cei din țările din ce în ce mai numeroase care apreciază formarea lor ca profesioniști în domeniile sănătății. Este o universitate adaptată nevoilor pieței muncii. Absolvenții noștri își fac meseria în toate colțurile țării sau ale Europei, fără a simți diferența în pregătire față de colegii lor. Tot mai mult, universitatea devine o comunitate în care cercetarea se adresează studenților la nivel de licență sau doctorat. Mediul în care studiază, accesul la facilități moderne în care s-au investit zeci de milioane de euro, calitatea educației, prestigiul universității la nivel național și internațional, relațiile de colaborare cu clinicile universitare și spitalele partenere unde tineri noștri se formează ani la rând, prestigiul profesorilor și al cercetătorilor, toate fac din UMF Iuliu Hațieganu o universitate dorită de tot mai mulți studenți. Nu în ultimul rând, Clujul, inima citadină a Transilvaniei, completează dorința studenților de a-și petrece această importantă parte a vieții lor aici. Un oraș academic, inovativ care îi ajută să înțeleagă mai ușor spiritul european.
În virtutea numărului mare de candidați, după înmatriculare, toți își continuă studiile? Care este rata de abandon la UMF Cluj?
Universitatea noastră nu are rată de abandon. Sunt foarte rare situațiile când studenții renunță la facultate, și doar din motive de sănătate. În rest, studenții noștri își finalizează studiile. Admiterea se face în continuare pe baza unui examen de admitere foarte serios, care permite celor mai bine pregătiți să ne devină studenți. În ultimii ani, am atras și mulți olimpici naționali și internaționali care ne-au trecut pragul și care, la rândul lor, atrag alți olimpici.
Ce fac studenții după absolvirea universității: câți lucrează în spitalele din Cluj, câți pleacă la București sau peste hotare? Câți pleacă în privat?
Studenții noștri nu au probleme cu găsirea unui loc de muncă. Sigur, din păcate, piața muncii nu le poate oferi tuturor un loc în Cluj, deși mulți dintre ei și-ar dori. Dar, mediul privat se dezvoltă de la un an la altul și viitorul este promițător pentru absolvenții noștri. Mai mult chiar, unii doresc să urmeze o carieră în cercetare și acest lucru arată că începem să creăm un mediu potrivit dezvoltării de medici-cercetători, o cultură extrem de răspândită în marile centre universitare din Europa și din lume. Sigur că nu este totdeauna ușor ca absolvenții nostri să-și găsească locul pe care și–l doresc, dar există premisele ca prin performanță și implicare să ajungă să-l obțină destul de rapid. Dorința mea a fost și este ca absolvenții noștri să își dorească să rămână acasă, aici unde suntem legați prin multe fire spirituale de familie și de un mediu pe care îl cunoaștem și îmi doresc ca acești tineri să fie pregătiți pentru a transforma locul acesta într-unul căutat pentru serviciile de sănătate oferite.
Care sunt dotările UMF?
Într-o oarecare măsură v-am răspuns deja la această întrebare. Ca rector, dorința mea a fost să fac din această universitate egala universităților europene de prestigiu. Fără îndoială, deși poate părea mult, 8 ani înseamnă foarte puțin atunci când construiești. În primul rând pentru că nu poți construi de unul singur, iar dacă nu ai o echipă de încredere care să își dăruiască timpul și energia alături de tine, șansele de reușită devin foarte mici. Funcția de rector înseamnă, așa cum spuneam la început, mult devotament pentru instituție, dorința de a face bine și de a oferi mai mult studenților noștri, cercetătorilor noștri și corpului academic. Sunt ani de muncă, zi de zi, pentru a crea centrele de cercetare care au doar câțiva ani de când și-au deschis porțile și care învață în fiecare zi să facă cercetare de calitate. Sigur, am avea nevoie de mai mult, ne-am dori să avem centre de cercetare pentru fiecare patologie, dar e un început. Centrele noastre funcționează nu doar pentru proiectele de cercetare câștigate de cercetătorii care lucrează în ele, ci și ca facilități pentru întreaga universitate. Aici se pot dezvolta proiecte în orice domeniu molecular, există facilități de analiză genomică, transcriptomică, proteomică, microscopie electronică și confocală, analiză bioinformatică, screening terapeutic, facilități pentru studii in vitro și in vivo, inclusiv o facilitate pentru animale modificate genetic. Peste 80 de studenți doctoranzi își desfășoară acolo o parte din studii, avem contracte de colaborare cu alte universități, institute de cercetare, mediul privat și suntem din ce în ce mai căutați de grupuri de cercetare europene.
Liviu Man
