Gazeta de Cluj l-a intervievat pe Alin Tișe. Respectând normele de distanțare socială, schimbul de replici a avut loc în online. Află direct de la președintele Consiliului Județean cum este să conduci un județ pe timp de pandemie, dar și care sunt prioritățile de viitor ale Consiliului.
Reporter: Cum a afectat pandemia prioritățile Județului Cluj?
Alin Tișe: Nu aș putea spune că aceasta pandemie a afectat bunul mers al administrației județene. Proiectele în desfășurare nu au întârzieri. Chiar aș putea afirma că lucrările publice de pe drumurile județene au mers mai bine. Traficul liber a facilitat ca materialele necesare să ajungă la timp și să încheiem lucrări în termenul contractual sau chiar mai repede. Din punct de vedere financiar, Consiliul Județean a înregistrat o oarecare contractare a veniturilor, fapt care a dus la o reducere temporară a veniturilor salariaților, timp de 2 luni, mai intai cu 20 de procente, apoi cu 10. În acest moment suntem, din nou, în faza de operare normala. Vreau să subliniez că efortul financiar pe care instituția la făcut a fost îndreptat, firește, către finanțarea spitalelor aflate în subordinea Consiliului. Bugetul județului Cluj a fost regândit, reconfigurat, a fost realizata o altă prioritizare a finanțărilor, astfel încât să asigurăm spitalelor fluxul financiar necesar în combaterea COVID-19. Aici discutăm de spitalele aflate în prima linie de lupta cu această pandemie : Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Leon Daniello și Spitalul de recuperare. Acestea sunt spitalele care au dus și duc în continuare greul, iar Consiliul Județean le va sprijini în continuare.
Reporter: Care va fi prioritatea zero a Consiliului Județean după domolirea pandemiei și revenirea la normalitate.
Alin Tișe: Cum spuneam mai înainte, vom continua să ducem la bun sfârșit proiectele majore ale județului : punerea în funcțiune totală, subliniez, totală, a Centrului de Management al Deșeurilor – care acum este operațional din punct de vedere al depozitării deșeurilor – extinderea parcurilor industriale Tetarom, demararea proiectului Park&Ride, lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere a județului și construirea noului Spital Pediatric Monobloc. Nu întâmplător am lăsat acest proiect la finalul enumerării acțiunilor noastre, Doresc sa pun accent pe acest proiect fiindcă este proiectul de căpătâi al administrației județene pentru următorii 5 ani, oricine ar fi președintele Consiliului în următoarea perioada. Este un proiect fundamental nu doar pentru județul Cluj dar și pentru întreaga regiune. Este un proiect finanțat din fonduri europene și este un proiect care va fi finalizat în maxim 5 ani.
Reporter: Ce a învățat administrația județeană din starea de urgență? Unde au fost întâmpinate dificultăți și cum au fost gestionate?
Alin Tișe: Transparența nu este un concept pe care să nu-l fi înțeles până acum. Însă am văzut că poate și mai mult. Începând cu transmiterea ședințelor Consiliului, live, pe rețelele de socializare până la regândirea interacțiunii fizice cu publicul, în sensul îmbunătățirii posibilităților de a depune acte în format electronic sau de a plăti taxe în format electronic, toate acestea sunt mecanisme pe care le-am îmbunătățit și la care nu vom renunța. Din contră, vom schimba fundamental interacțiunea clujenilor cu întreaga instituție județeana. Vom ușura accesul la informații, vom scădea drastic timpul de așteptare pentru obținerea unei autorizații de construire, iar aici vreau sa amintesc proiectul Smart Territory, proiect care este deja în faza de implementare. Acest proiect unic în România va transforma întreaga modalitate de relaționare a publicului cu administrația județeană, în special în ceea ce privește domeniul urbanismului, un domeniu esențial pentru un județ aflat în plină dezvoltare. Concret, acest proiect va reduce termenul de obținere a unei autorizații de funcționare de la aproximativ 9 luni, cât este în prezent, la maxim 2 luni. Cum se poate realiza așa ceva? Acest proiect Smart Territory nu este numai o interfață, o aplicație de încărcare electronică a dosarelor de urbanism. Sistemul de care va dispune Consiliul județean este un sistem implementat și de către zona metropolitană Viena și presupune conectarea tuturor bazelor de date ale tuturor avizatorilor din județ: compania de apă, electrică, rețelele de comunicații, cadastrul, isu și așa mai departe. Clujenii nu vor mai fi nevoiți să umble între instituții, să bată drumurile și, mai ales, să piardă vremea. Fie că vorbim de persoane fizice, fie că vorbim despre arhitecți, totul se va putea face din fața calculatorului. Fără rezerve, putem spune că în România suntem primii care implementăm un astfel de concept. Și din punct de vedere administrativ/tehnic, județul Cluj va fi un județ smart.
Reporter: Care este situația spitalului de pediatrie? Care sunt următoarele etape?
Alin Tișe: Încep prin a vă spune că noul Spital Pediatric în sistem Monobloc este proiectul fundamental al Consiliului Județean în următorii 5 ani. Îl vom realiza la cele mai înalte standarde. Și afirm totul într-o cheie a realismului și mai ales a necesității reale a județului, nu într-o cheie a campaniei electorale.Spitalul pediatric nu este campanie electorala. Noul spital pediatric este o nevoie urgenta și devine realitate.
Cunoaștem cu toții cât de complicată este piața imobiliară și a terenurilor din Cluj. Nu a fost deloc ușor să identificăm un teren propice pentru ridicarea noului Spital Pediatric. O astfel de construcție trebuie să țină cont de foarte multe criterii de amplasament. În primul rând, trebuie să poată să fie ușor accesibil din majoritatea direcțiilor, atât raportat la municipiul Cluj-Napoca cât și la întregul județ. În ultimele 2 luni Consiliul Județean, cu sprijinul parlamentarilor PNL clujeni, a reușit să promoveze în Parlamentul României legea prin care un teren în suprafață de 16 hectare, aparținând statului român și administrat de USAMV să treacă în proprietatea statului în cea a județului. Terenul este amplasat în partea de jos a zonei Borhanci, la intersecția dintre str. Borhanci și, ceea ce va fi foarte curând, centura metropolitană. Este un teren drept care nu necesită investiții de stabilizare și are conexiuni rutiere spre 4 direcții.
În ultimele zile am purtat discuții atât cu Ministerul Sanatatii cât și cu ministrul fondurilor europene. Ceea ce ne propunem este ca în următoarea perioadă scurtă să obținem sursa de finanțare integrală, din fonduri europene, pentru construirea Spitalului Pediatric. La nivelul Consiliului Județean am demarat deja procedurile preliminare pentru stabilirea specialiștilor care vor întocmi caietul de sarcini ce va sta la baza proiectării și execuției spitalului. Nu facem nicio concesie de la calitate, nu ne abatem de la standardele pe care Uniunea Europeană, cu rigurozitate, le impune în ceea ce privește infrastructura medicala și serviciile medicale. Ne propunem ca acest spital pediatric să fie din primul moment un etalon al performanței medicale din România. Nu dorim să ajungem în situația de a modifica proiectul pe parcurs sau de a face ajustări. Va fi un concurs internațional de soluții, de aceea ne așteptam ca varianta finală să fie una cu care să ne putem mândri oriunde în Europa. Varianta finală a proiectului, în afara cladirilor în sine, a heliportului, a parcărilor și a zonelor de acces, va prevedea posibilitatea construirii de spații de cazare atât pentru medici cât și pentru familiile care au nevoie de cazare, respectiv aparținătorii pacienților. În plus, vor fi prevăzute facilități pentru susținerea cercetării medicale.
Reporter: Această campanie electorală este una aparte, fără mitinguri sau adunări publice de orice fel. Care credeți că este atuul dumneavoastră în această cursă și cum plănuiți să vă faceți auzit pentru cât mai mulți clujeni?
Alin Tișe: Bineînțeles că ne vom acomoda cu schimbarea accentuată a modalităților de interacționare cu clujenii. Rețelele de socializare și publicațiile media online sunt principalele surse de informare. Atrag totuși atenția că informațiile trebuie verificate pe cât se poate și să nu fie luate în întregimea lor ca adevăr absolut. Ne confruntăm cu un val de fake-news în întreaga lume, iar România nu este ocolită. Din punct de vedere politic, transparența despre care va vorbeam mai înainte este fundamentul pentru o informare corecta a clujenilor. Această atitudine transparentă a instituției pe care o conduc este completată de comunicarea atât a mea, personal, cât și a celorlalte persoane din conducerea instituției, prin intermediul rețelelor de socializare. Campania electorală se va axa tot pe aceste rețele, vom folosi mult mai mult comunicarile de tip „live”, vom încerca să ne adresăm și comunităților mai restrânse livrându-le date de interes local. Vom încerca să intrăm în legătură cu aceste comunități, să răspundem întrebărilor lor și să le spunem, concret, ce am făcut pentru ele și ce proiecte avem în desfășurare. Este firesc ceea ce se intampla in comunicarea politică iar cei care nu reușesc să înțeleagă importanța acestei comunicări, importanța transparenței decizionale și menținerea acestei comunicări în mod constant, vor ieși din politică și din administrație mult mai repede decât își pot imagina.
