Consiliul Local Cluj-Napoca este forul legislativ al municipiului, format din oameni care au datoria să ajute comunitatea prin intermediul unor proiecte sau hotărâri locale bune. Fiecare consilier face parte dintr-un anumit partid şi indiferent care ar fi acela, aceştia trebuie să pună mai presus de orice, interesul cetăţeanului. Printr-o discuţie cu Florin Gliga, consilier local din partea Partidului Naţional Liberal (PNL), aflăm cum evoluează lucrurile în plan politico-administrativ, cum s-a implicat acesta pentru cetăţenii din Cluj-Napoca şi care îi sunt planurile pentru perioada următoare.

Carmen Gorgan: Ce trebuie să ştie locuitorii municipiului Cluj-Napoca despre consilierul local Florin Gliga?

Florin Gliga:Trecând peste inhibiţiile fireşti ale unui om obişnuit mai mult cu responsabilităţile, pot să mă prezint atât prin prisma experienţei de aproximativ două mandate în Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, cât şi prin prisma experienţei profesionale acumulate de-a lungul anilor în sectorul privat. Sunt de profesie economist absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai şi mi-am construit cariera profesională activând până în anul 2015, exclusiv în domeniul privat. De-a lungul anilor am căpătat o afinitate pentru sectorul industrial din economie asumându-mi funcţii de conducere în întreprinderi private importante ale judeţului Cluj şi totodată servicii suport pentru întreprinderi din sectorul industrial şi nu numai. Începând cu anul 2007 m-am desprins de postura de angajat şi mi-am desfăşurat activitatea prin societăţile de consultanţă pe care le deţin în asociere şi prin cabinetul propriu. De felul meu, am un spirit mai puţin conformist şi ca atare nu am crezut niciodată că poţi performa menţinând pe termen lung şi statut de salariat şi statut de întreprinzător. Din anul 2015 mi-am asumat cu titlu de interimar conducerea executivă a fabricii de încălţăminte Clujana SA, un puternic brand al judeţului Cluj, unde împreună cu echipa ne străduim să o aducem din nou în condiţii de securitate a activităţii şi să punem acest nume valoros în dimensiunea lui reală.

 

C.G.: Când aţi fost ales consilier local, ce aţi sperat să găsiţi în Consiliul Local Cluj-Napoca?

F.G.: Nu aş putea să mă refer la o speranţă anume pentru că în principiu nu îmi conduc viaţa după clişee, însă cu siguranţă îmi conduc viaţa după valori. Valori dobândite prin educaţie. În schimb, am găsit în Consiliul Local o echipă de colegi cu care am lucrat într-adevăr ca într-o echipă. Cred că este foarte important ca într-o echipă situaţia să fie echilibrată în sensul că profesionistul într-un domeniu, membru al echipei să fie într-un permanent dialog cu cel mai entuziast membru al echipei. Întotdeauna într-o echipă, ca şi în viaţă, trebuie să ai o cenzură a propriilor idei pentru a desăvârşi o anumită acţiune în favoarea cetăţenilor, a binelui comun.

 

C.G.: Câte dintre proiectele propuse de dumneavoastră au devenit HCL (Hotărâre de Consiliu Local)?

F.G.: Cum spuneam mai devreme, asumarea unei echipe presupune punerea de probleme şi de idei si dezbaterea acestora în cadrul echipei. Ne-am asumat de-a lungul mandatului diferite situaţii, fie propuse în cadrul grupului de consilieri sau ai coaliţiei majoritare, fie în majoritatea lor propuse de d-nul primar Emil Boc şi echipa domniei sale din executiv. Personal, mi-am asumat şi mi-am pus toate ideile şi acţiunile în dezbatere în cadrul echipei şi împreună în slujba cetăţenilor din Cluj-Napoca.

 

C.G.: V-aţi impus ca o voce puternică în Consiliul Local?

F.G.: Aş evita să folosesc cuvântul puternică pentru că nu am avut un scop în acest sens niciodată. Nu am crezut niciodată că cineva poate vorbi la modul serios fără să se consulte (înţelegând prin aceasta toate părţile) despre tot şi despre toate. Însă vreau să cred că cel puţin o voce profesionistă am avut în acest timp.

 

C.G.: Pe plan local, cum vedeţi lucrurile? Ne referim la proiectele Clujului, unele aflate în derulare, altele doar în stadiu incipient

F.G.: Din această perspectivă putem vorbi despre proiecte importante pentru Cluj-Napoca, importante atât pentru dinamica oraşului în viitor, cât şi pentru consolidarea calităţii vieţii. Ştiţi că firul roşu al proiectului, cu care primarul Emil Boc şi noi odată cu dânsul am candidat în 2012 a fost tocmai acest concept al creşterii calităţii vieţii în Cluj-Napoca şi practic, în toată acţiunea echipei noastre în aceşti ani am avut în vedere  aspectul respectiv.

Multe din proiecte sunt fie în derulare şi implementare, fie în faza de analiză sau propunere spre dezbatere. Campania electorală poate fi o ocazie foarte bună pentru dezbatere în condiţiile în care ai în faţă contracandidaţi oneşti şi deloc negativişti. Eu sunt sceptic în acest sens.

Cât despre proiecte, în corelaţie directă cu ceea ce spuneam mai devreme aş aminti:

Dezvoltarea continuă a transportului în municipiu. În acest sens, în mandatul care se încheie, nu numai că am responsabilizat major entitatea care asigură transportul, transformând-o din regie subordonată în societate pe acţiuni, deschizându-i astfel viitorul – cel puţin în zona de finanţare – dar am şi făcut paşi concreţi prin capitalizarea acesteia pentru dotarea cu vehicule noi şi recondiţionarea celor vechi, prin modernizarea staţiilor de transport public şi introducerea sistemului de ticketing, modernizarea liniilor de tramvai sau crearea sistemelor alternative, de exemplu proiectul “bike sharing”.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere  a fost o constantă a administrării PNL în Cluj-Napoca. Această acţiune amplă continuă prin proiectul “Cluj-Napoca – oraşul comoară”, prin modernizarea infrastructurii de deschidere spre zonele industriale sau, de asemenea, foarte important, reuşita administraţie lui Emil Boc şi a PNL de a introduce în Master Planul de transport, asigurându-i astfel finanţarea deloc modestă,  a centurii de sud, care este un obiectiv vital pentru fluiditatea traficului în oraş.

Un alt punct în cadrul proiectului nostru este dezvoltarea infrastructurii sociale şi culturale, prin dezvoltarea continuă a proiectelor care au prins contur în aceşti ani şi definirea de proiecte noi menite să aducă cât mai mulţi turişti în Cluj-Napoca şi să asigure totodată un climat favorabil vieţii urbane. De asemenea, o iniţiativă cu şanse mari de reuşită ar fi dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin susţineri directe şi participări în parcuri industrial, centre de excelenţă şi creative, clustere, Primăria Cluj-Napoca devenind pentru toate acestea un contribuitor şi un actor activ.

În cadrul proiectului nostru, figurează un alt punct important, şi anume dezvoltarea infrastructurii sportive – nu atât prin sistemul clasic de subvenţionare  a unei părţi din cheltuieli, ci prin crearea de infrastructură sportive şi de agreement. Putem vedea exemplele Sălii polivalente şi a stadionului Cluj Arena care au pus definitiv Clujul pe harta sportivă internaţională şi de care clujenii beneficiază direct şi ne putem da seama ce va însemna umplerea spaţiului sportiv prin crearea infrastructurii mici de baze sportive şi de agreement în zona SUN, în zona cartodromului şi altele. Toate aceste se află – fie la început, fie deja în implementare. Faţă de toate aceste, putem vorbi mult şi pe îndelete, important este să existe dialog şi recunoaştere şi pe cale de consecinţă dezbaterea nu poate să ducă decât la lucruri bune.

 

C.G.: Ca şi consilier local, ar trebui să cunoaşteţi în amănunt oraşul. Care sunt principalele probleme?

F.G.: Dacă vorbim de probleme, acestea sunt specifice oraşelor aflate în creştere accelerată, aşa cum este şi Cluj-Napoca. Fie vorbim de traficul din oraş şi mai ales blocajele la intrările în oraş, în special intrarea dinspre Floreşti, unde iarăşi avem de-a face cu o localitate care s-a dezvoltat foarte rapid, fie vorbim de nevoia de creştere a numărului de locuri de parcare în tot arealul oraşului. În general, majoritatea neajunsurilor sunt legate de nevoia de a schimba însăşi dinamica acestui oraş cu infrastructura necesară, fie ea de transport, de educaţie, infrastructura socială, medicală, sportivă etc.

Plecând de la această dinamică, s-au implementat în ultimii ani proiecte de anvergură cu finanţare europeană sau din bugetul municipiului şi din împrumuturi, iar în strategia de dezvoltare a oraşului sunt prevăzute destul de clar, spun eu, tendinţele şi implicit se întrevăd şi proiectele care urmează a fi implementate, atât pe teritoriul administrativ al oraşului, cât şi în zona metropolitană.

Despre infrastructura de transport, sportiv şi altele am vorbit mai devreme, însă aş vrea să menţionez faptul că infrastructura medicală şi socială ne preocupă foarte mult. Spre exemplu, ţinând cont şi de investiţia majoră în ambulatoriul de Spitalul Municipal Clujana şi de nevoia tot mai mare de servicii de urgenţă, am sprijinit împreună cu colegii mei deschiderea unui centru permanent de primiri urgente, finanţat de către Consiliul local, centru de care pot beneficia toţi locuitorii din Cluj-Napoca şi nu numai.

 

C.G.: Care sunt planurile dumneavoastră politice pentru perioada următoare?

F.G.: Pe primul plan se află anul electoral 2016, an în care pe lângă prezentarea şi susţinerea ofertei pentru Cluj-Napoca a echipei PNL, în frunte cu Emil Boc şi implicit câştigarea alegerilor locale şi parlamentare de către Partidul Naţional Liberal, personal cred că este un an important pentru desprinderea de clişeele de până acum. Clasa politică, pe toate palierele ei, trebuie să aibă curaj şi să vină în întâmpinarea transformărilor din societate privind în viitor şi nu concentrându-se pe ancorarea în trecut – dacă vrea cu adevărat să fie deschizătoare de drumuri în societate, cum de altfel ar trebui să îi fie menirea. Retrogradarea la clişeele anilor ’90 nu cred că poate fi o opţiune. Cu atât mai mult cu cât am fost parte, mică ce-i drept, în  toate bătăliile dure duse pentru transformarea noastră în stat de drept. Şi partidul meu şi-a asumat aceasta întotdeauna.

 

C.G.: Care sunt priorităţile dumneavoastră?

F.G.: Aceleaşi ca întotdeauna. Să îmi fac treaba în tot ce îmi asum în zona publică sau privată şi să fiu un conviv bun pentru apropiaţii mei!

 

C.G.: Cum apreciaţi activitatea grupului de consilieri ai Partidului Naţional Liberal pentru Cluj-Napoca?

F.G.: În cuvinte puţine, aş spune că a fost o combinaţie foarte bună între manifestarea ca un monolit şi deschiderea maximă la orice provocare. Chiar sunt mulţumit că am făcut parte din această echipă!

 

C.G.: În încheiere, doriţi să adresaţi cetăţenilor câteva cuvinte?

F.G.: Ştiţi, de-a lungul carierei profesionale private am văzut cum această ţară şi-a înstrăinat singură averea pe promisiuni. Eu îi rog pe cetăţeni să privească faptele aşa cum sunt ele, să privească cum s-a transformat acest oraş sub conducerea lui Emil Boc şi a Partidului Naţional Liberal şi să decidă în consecinţă. Noi venim cu realitatea faptelor, fapte palpabile! Aşa că îi rog să meargă cu toţii la vot, să aleagă după ceea ce văd şi după ceea ce au văzut în 25 de ani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here