Prefect Mircea Abrudean

Mircea Abrudean, prefectul Clujului conduce actualmente Comitetul Județean pentru Situații de Urgență din județul Cluj. Într-un interviu pe care l-a acordat publicației Actual de Cluj, Mircea Abrudean a vorbit despre cele două luni în care a trebuit să gestioneze situația de criză cauzată de epidemia COVID-19 la nivel de Cluj și cum a interferat acest post cu viața sa de familie.

La 35 de ani e considerat un viitor lider al partidului din care a demisionat, fiindcă Instituția Prefectului este apolitică. Mircea Abrudean este, în schimb, un „copil” crescut de vechii PNL-iști. „Nu mă voi dezice niciodată de Marius Nicoară. El m-a crescut politic, nu am cum să spun altceva. Am învățat foarte multe de la el, dar acum nu e vorba despre politică”, spune Mircea Abrudean.

„Criza ne-a prins nepregătiți pe toți. Cel mai greu mi-a fost să nu-mi văd familia, pe soția și pe copilul meu care avea doar câteva luni”, mai spune prefectul.

Abrudean vorbește și despre cele mai delicate momente, precum cel cu Aeroportul Internațional Avram Iancu, când aproape  2000 de români s-au înghesuit timp de câteva ore pentru a pleca la munci sezoniere. „Atunci mi-a trimis cineva o poză pe WhatsApp și-am crezut inițial că e vorba despre o glumă. Din păcate rămâne un episod rușinos la adresa Clujului.”
Într-un dialog cu actualdecluj.ro, Abrudean vorbește deschis despre ultimele luni. Când a ajuns prefect „erau anuțate niște coduri galbene și portocalii de vreme rea. Dar cine-ar fi anticipat această epidemie?”, spune prefectul.

Reporter:-Ați ajuns, v-ați instalat, apoi a urmat criza din sănătate. Nu v-a venit să plecați a doua zi?

M.A: Nu, nu, nu, de ce? Evident că nu știam ce înseamnă asta, la fel cum nu știa nimeni. E cea mai mare provcare cu care ne-am confruntat ca țară, ca stat. Regret? Nu, nici vorbă, sub nici o formă. Sigur că au fost momente dificile, nopți nedormite, dar până la urmă nu aș da experiența aceasta pe nimic. Cred că ne-am adunat la timp și am făcut ceea ce trebuia făcut. Când am venit eu, erau anunțate câteva coduri galbene, portocalii, apoi ne-am trezit în epidemie. 

Reporter: Nu e prea mult pentru cineva să se ocupe de toate lucrurile? Ați gestionat și continuați și acum să discutați inclusiv cu mass-media în mod exclusiv. Adică sunteți singurul care transmite informații oficiale, în vreme ce în alte județe o fac alte instituții, precum DSP-urile sau anumiți medici specialiști.

M.A: Eu vin din mediul privat, unde am gestionat foarte multe proiecte. Am comunicat și am coordonat echipe, sunt obișnuit. Am preferat să comunic eu, cunoscând rigiditatea instituțiilor publice din punctul acesta de vedere, cel al comunicării. Am zis să fac eu asta, fiindcă știu exact ce comunic, iar dacă e să greșesc cu ceva, măcar știu că eu am făcut-o. Am zis că e cel mai în regulă, cu toate că în alte părți se ocupă altcineva de comunicarea cu publicul. Decât să mă tot uit peste ce informări trimit colegii mei sau altcineva, am zis că fac eu lucrul acesta.

Reporter: Cea mai mare provocare din ultimele luni?

M.A: Perioada de început. Am avut primul caz confirmat pe 27 februarie, cred că erau 7-8 în țară. Aveam o conferință cu cei de la spitalul de Boli Infecțioase și DSP-ul. A fost foarte dificil, fiindcă nu erau proceduri, nu avea nimeni experiența unei asemenea epidemii. A trebuit să ne adaptăm la anumite lucruri care nu s-au făcut înainte. Nu aveam spații de carantină și eram mereu cu ochii pe aeroport, era un stres permanent fiindcă era un flux mare de pasageri care veneau din străinătate, iar mulți trebuiau conduși cu escortă a poliției. Apoi au apărut diverse focare, primul deces. Au trecut toate astea,dar nu ne putem relaxa, ar fi o greșeală. Am văzut că unii oameni consideră că au revenit cu totul la normalitate și consideră măsurile de relaxare mult prea permisive. Dar pericolul nu a trecut. Mi-ar plăcea să nu mai avem cazuri, dar nu se poate. Cel puțin nu acum.

Reporter: Ați spus de aeroport…

M.A: Da, celebrul episod cu acei oameni.  A fost un moment foarte delicat, fiindcă te trezești așa într-o situație și nu ai idee de unde s-o apuci fiindcă n-ai informații. Eu am primit o poză pe whatsupp din aeroport de la cineva și am crezut inițial că e o glumă. Am sunat poliția de frontieră și mi-au confirmat că așa este, că s-au strâns oamenii și stau acolo înghesuiți. Am încercat să reorganizăm, să facem ce se mai putea face. A fost un șir de erori, mai multe instituții au greșit. Cum au ajuns acolo 1800 de oameni? Cum au plecat -unii din locuri carantinate din Suceava -până la Cluj? Cum au fost escortați? Au fost destule discuții aprinse atunci. M-a sunat toată lumea, m-a sunat și prim-ministrul și alte autorități. Din fericire,nu am avut persoane confirmate cu Covid plecate atunci din Cluj. Sigur, pe urmă nu s-a mai întâmplat așa ceva, dar rămâne un episod rușinos acesta pentru Cluj. 

Reporter: Au fost momente în care v-ați gândit că nu vor ajunge locurile în spitale? Vă întreb în ideea în care s-a organizat acea unitate mobilă la Sala Polivalentă. Pare o risipă extraordinară. 

M.A: Acolo n-au fost bani publici implicați, iar toate paturile și echipamentele de acolo rămân în proprietatea Inspectoratului pentru Situații de Urgențe. Nu ne batem joc de ce s-a făcut acolo. Nu a fost risipă, pentru că atunci lucrurile evoluau agresiv, aveam cazuri care creșteau alarmant și am spus să nu ne trezim să ajungem să nu avem unde duce pacienții, pe cei asimtpomatici cu forme ușoare. Am avut atunci propunerea de la Auchan și am zis că e momentul potrivit. Dacă vom avea vreodată nevoie, spitalul mobil  va fi funcțional în 2-3 zile. Să sperăm că nu vom avea nevoie niciodată. 

Reporter: Mai sunt focare de Covid-19 în județ?

M.A: În prezent situația e sub control. Au fost probleme, am avut  73 de cazuri dintr-o comunitate dispersată în 4-5 locații diferite din Dej, într-o zonă centrală, care nu putea fi băgată în carantină. S-a mers din aproape în aproape, s-au identificat toate cazurile, am testat pe toată lumea. Au mai fost probleme la Gherla, avem acest centru pentru vârstnici de la Țaga, unde 50 de persoane cu media de vârstă de 80 de ani și cu multe comorbidități s-au îmbolnăvit. Aici trebuie remarcat actul medical. Două persoane au murit, iar cei mai mulți sunt vindecați și au fost externați. Mai mulți au trecut pe la Terapie Intensivă și s-au recuperat. Ne-am temut foarte mult de acest focar și de repercusiunile aferente, fiindcă e vorba de oameni vulnerabili. Am avut și alte probleme, cu anumite persoane internate la Spitalul de Boli Infecțioase, unde a fost  nevoie de intervenția jandarmilor. Medicii de acolo nu aveau nevoie de circ, ci de liniște. Unii pacienți voiau să stea câte 6 în salon, unii să fumeze, au jignit și personalul. Până la urmă s-au rezolvat și acestea. Azi (10 iunie-n.r.)în Cluj avem aceste date: 51 de persoane internate cu Covid-19, iar 35 din județul Cluj. 

Reporter: Cel mai greu a fost în această perioadă să… Completați dumneavoastră..

M.A: Să nu îmi văd familia. M-am autoizolat voluntar timp de două luni și jumătate și mi-am văzut soția și copilul care are acum 8 luni, doar pe telefon. Am făcut asta ca să nu îi expun, fiindcă am interacționat cu foarte mulți oameni, am fost în zone de risc. A zis că-i cel mai bine să mă mut de acasă. Și m-am mutat două luni jumate, oricât de greu a fost. M-a înțeles și soția mea. Nu mi-a reproșat nici o clipă și-a mi-a fost alături. E greu fără familie, dar trebuie să fim responsabili. Dacă nu față de noi, măcar față de cei apropiați.

Reporter: V-ați testat pentru Covid-19? De câte ori?

M.A: Am făcut un singur test și l-am făcut contracost. Așa am considerat eu, deși puteam să beneficiez de testare gratuită. Nu mi-am dorit să se consume un test, eu neavând simptome. De asta l-am făcut pe bani. A fost negativ.

Reporter: Se vorbește tot mai des în spațiul public dedpre testarea în masă a populației. De ce nu s-a luat o decizie de acest fel în Cluj?

M.A: A fost o inițiativă de acest fel la nivelul municipiului, inițiativă în care au fost implicați mai mulți specialiști epidemiologi, inclusiv domnul Gheza Molnar. Urma să se clarifice cu Primăria partea de buget. Am văzut că s-a făcut în Bihor testare prin „pooling” în anumite zone și i-am rugat pe specialiști să analizeze cât de eficientă ar fi, cât de oportună ar fi metoda asta la noi. Dacă faci testare prin „pooling”, ai nevoie de alt buget. Iar dacă la Cluj avem capacitate de 1400 de teste pe zi, s-a a ajuns la concluzia să se mai aștepte. Sigur, în câteva săptămâni putem avea o imagine de ansamblu, dar trebuie luate în calcul și alte aspecte. Sunt mulți asimptomatici, de exemplu. Unde îi punem?  Apoi poate apărea și frica aceasta a oamenilor de a fi testați, temându-se că vor ajunge în spital câte 3 săptămâni.  

Reporter: Nu ar fi oportun ca cei asimptomatici să aibă posibilitatea să stea acasă, de exemplu? Așa cum se procedează în alte țări europene. Sugerați că unele persoane n-ar răspunde testării comunitare..

M.A: Cazurile asimptomatice se internează, așa este metodologia astăzi, așa au stabilit specialiștii din domeniu. Există și riscul acesta, ca oamenii să nu dorească să fie testați. Cred că se poate reglementa juridic și acest aspect sau ar trebui să se facă.  Nu poți constrânge o persoană să se testeze.  Testând în masă, evident că vei găsi persoane pozitive. Poate se vor mai schimba lucrurile în perioada următoare. 

Reporter: S-a renunțat la această posibilitate de testare comunitară?

M.A: Nu. Se discută despre acest lucru în continuare. Se poate face și e posibilă, nu s-a renunțat la această idee.

Reporter: Revenind la testare. În România s-a ajuns în ultimele zile la o scădere semnificativă a numărului de teste. Câte rămân nefăcute la Cluj și de ce?

M.A: Noi putem face 1400 de teste pe zi. Rămân nefăcute 400-500, cam așa. E păcat. Noi am cerut încă de la început modificarea algoritmului, dar lucrurile nu țin neapărat de noi. Am discutat și cu fostul ministrul al Sănătății (Victor Costache -n.r.) și cu actualul ministru și nu putem decât spera să se modifice acel algoritm. S-a mai schimbat între timp,dar nu suficient. E păcat fiindcă dacă tot avem aceste teste, de ce să nu le putem folosi? 

Reporter: Imediat după izbucnirea crizei, spitalele din Cluj au cerut ajutorul societății civile, solicitând donații în bani sau materiale de protecție. De ce? Auzim mereu că la Cluj este un centru medical important, că sunt echipamente, aparatură medicală, act medical superior. 

M.A: Aceste probleme au fost peste tot, cred că toată România a fost nepregătită la început. Echipamente de protecție nu se mai găseau deja sau se găseau la prețuri foarte mari, se făcea o speculă incredibil. Oamenii s-au implicat, a fost un model extraordinar de implicare civică. Apoi am căutat și noi soluții, am adus acel avion din China la momentul acela cu echipamente. Știm cum să reacționăm în eventualitatea unei noi crize în sănătate. Am învățat multe din mers. Cât despre spitalele clujene, să nu uitați că noi am primit pacienți din toată țara. În unele cazuri am înțeles, în altele nu și am cerut să se găsească alte soluții. 

Reporter: La ce vă referiți? 

M.A: Am primit bolnavi Covid de peste tot, din Mureș, de exemplu, unde este un centru medical important, din Sibiu, din toată țara, fiindcă secțiile de infecțioase de acolo nu erau pregătite sau au fost probleme. Cazurile mai grave pot fi înțelese, vin la Cluj pentru a beneficia de cel mai bun tratament, dar au fost și cazuri ușoare refuzate de alte spitale din țară și trimise la Cluj. Am cerut să nu se mai facă asta.  Apoi am avut acel focar la Institutul Oncologic Ion Chiricuță. Acolo și acum numărul celor care vin pe săptămână ajunge la 2000. Vin din zona Moldovei, din Iași, Suceava, Botoșani, iar la Iași este Institut Oncologic funcțional, în care s-au investit și foarte mulți bani. Acolo s-au descoperit 27 de cazuri în rândul pacienților, toți fiind asimptomatici. S-au testat fiindcă a existat această posibilitate la Institut, au făcut-o din resursele lor, ca o măsură preventivă. Nu e un lucru ieșit din comun să apară cazuri în spitale, fiindcă mulți pacienți n-au simptome și îi poți depista doar testându-i. 

Reporter: Ce urmează în cariera politică pentru Dvs? Deși instituția prefectului este apolitică, se știe foarte bine că ați fost numit în funcție de PNL, partid din care ați făcut parte și de care sunteți legat din mai multe puncte de vedere. Se spune că sunteți „creația politică” a lui Marius Nicoară. 

M.A: Nu vreau ca postul meu să fiu un punct trecător în carieră. Vreau să rămân cât mi se va permite din toate punctele de vedere. Mie îmi place Clujul, să trăiesc în Cluj, să locuiesc și să fac ceva pentru comunitate. Nu cred că m-aș vedea în altă parte, la București, pe o altă funcție, cel puțin  nu în următorii ani. Cât despre politică, se știe foarte bine că ai nevoie de susținere pentru un anumit nivel. Că am fost crescut de Marius Nicoară din punct de vedere politic este o realitate și nu o să neg niciodată asta. Este o onoare pentru mine și am învățat foarte multe de la el. Nu o să mă dezic niciodată de el. Am rămas în PNL, el a avut o altă opțiune politică, apoi a revenit în PNL, asta nu vreau să comentez eu. Eu am avut susținere din partea PNL. Colegii mei au considerat că sunt o persoană potrivită pentru această funcție și sper că le-am confirmat așteptările. 

Cine este Mircea Abrudean

Mircea Abrudean are 35 de ani și a fost membru PNL timp de 17 ani (crescut de vechea gardă a liberalilor clujeni). Absolvent al Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Studii Europene), cu un master la SNSPA București în management de proiecte, Abrudean a evoluat cel mai mult în spațiul privat, conducând o firmă specializată pe consultanță și management de proiecte europene. Potrivit pressone, Mircea Abrudean a încheiat în ultimii ani sute de contracte de consultanță cu primăriile comunelor din judet, contracte obținute de firmele actualului prefect prin atribuire directă.

„Contractele pe care le-am avut au fost pe proiecte publice, fiindcă asta este natura meseriei pe care o am pe care o am, de consultant.  Proiectele publice le poți face cu cu entități publice, cu primării, cu instituții. Întâmplarea a făcut ca în județul Cluj să fim vreo două firme în 2004, când am început.  A venit un primar liberal,  iar oamenii care au lucrat cu noi au văzut că avem rezultate. Am avut proiecte de sute de milioane de euro aduși în județul Cluj, iar consultanța bineînețeles că nu este un serviciu gratuit. Am început cu un primar liberal,  dar apoi am colaborat și cu primari din alte partide. Nu văd nici un fel de problemă”, spune prefectul.

Despre criza Covid-19

„La Cluj s-a lucrat în echipă. A fost o colaborare foarte bună între instituții, între spitale, instituții, autorități publice, primărie, Consiliu Județean, Prefectură și societatea civilă. Este, poate, cel mai important câștig din această perioadă. Iar medicii din Cluj sunt la cel mai ridicat nivel.”

„Am militat de la bun început pentru a informa populația despre situația la zi a cazurilor. Nu era normal să nu fie raportări cu numărul de cazuri în fiecare județ. Lumea credea că ascundem lucruri. „

Cazurile pe care le avem noi sunt trecute automat într-un sistem informatic. În secunda doi în care un pacient e confirmat cu Covid-19, intră în sistem. Așa procedăm la Cluj. În alte părți s-au făcut raportări în alte moduri, prin DSP-uri care raportau la INSP sau cu spitale care raportau la ISU sau altundeva. De aici și unele diferențe și rectificări în raportările de îmbolnăviri din România.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here