Interviu exclusiv Viorel Badea
Senatorul Viorel Badea, presedintele Comisiei pentru romanii de pretutindeni, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre situatia romanilor de peste granita, in special cei din Republica Moldova, Ucraina sau Serbia, unde inca exista probleme in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor nationale.
Reporter: Care sunt cele mai stringente probleme cu care se confrunta romanii din Serbia, dupa parerea dumneavoastra?
Viorel Badea: Din nefericire, in Serbia, autoritatile practica un joc dublu si i-au divizat pe romani in doua grupe, respectiv romani si vlahi. Astfel, romanii din Voivodina beneficiaza de unele drepturi garantate de Constitutia Serbiei, au scoli, biserici si reviste culturale in limba romana. Situatia este complet diferita in Timoc, unde se practica o politica de asimilare a romanilor (considerati vlahi). In aceasta regiune, unde exista sate intregi cu populatie compact romaneasca, nu exista nici o scoala cu predare in limba romana sau mass-media romaneasca si, cu mare sacrificiu din partea preotului Boian Alexandrovici, exista doar doua biserici ortodoxe romane.
De asemenea, exista presiuni constante asupra liderilor comunitatilor de romani din Timoc, presiuni ce s-au intensificat in ultimul timp din cauza faptului ca se apropie recensamantul din Serbia.
Rep.: Care sunt solutiile care pot fi gasite pentru acestia si in ce fel v-ati adus dumneavoastra contributia in aceasta directie?
V.B.: Autoritatile sarbe trebuie sa inteleaga faptul ca romanii de pe intreg teritoriul Serbiei trebuie sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale, asa cum si statul roman recunoaste drepturi depline minoritatii sarbe, precum si tuturor minoritatilor nationale, inclusiv prin reprezentarea in Parlamentul Romaniei a intereselor acestora.
Eu personal, in calitate de presedinte al Comisiei pentru romanii de pretutindeni, am pastrat o legatura permanenta si am avut consultari cu reprezentantii comunitatilor de romani din Serbia si am incercat, pe cat a fost posibil, sa vin in sprijinul fratilor nostri din Serbia, atat prin dialog cu autoritatile sarbe cat si prin prezentarea situatiei acestora in Parlamentul Romaniei si in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
In acest sens, am cerut public autoritatilor din Serbia sa reglementeze situatia nefireasca de nerespectare a drepturilor etnicilor romani, mentionand ca Romania, in cazul nesolutionarii revendicarilor comunitatilor romanesti, se va opune aderarii Serbiei la Uniunea Europeana, din moment ce acest stat nu respecta drepturile fundamentale ale Uniunii Europene.
Rep.: Cum poate interveni statul roman pentru a solutiona problema hartuirii constante a romanilor din Ucraina (ca de exemplu, evenimentele de la sfintirea bisericii de la Hagi Curda)?
V.B.: Exista un permanent dialog bilateral intre statul roman si tarile din vecinatate in cadrul caruia sunt aduse in discutie toate aceste probleme si sunt propuse solutii pe baza principiului reciprocitatii, astfel incat etnicii romani din tarile vecine sa beneficieze de toate drepturile conform standardelor europene in materie de protectie a minoritatilor nationale.
De asemenea, fiecare astfel de incalcare a drepturilor minoritatilor trebuie adusa la cunostinta autoritatilor europene.
In acest sens, in cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri politice a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de la Caserta, din 6 septembrie a.c., am facut o declaratie politica prin care am adus in atentia Comisiei politice a APCE incalcarea drepturilor romanilor din Timoc si din Sudul Basarabiei. In acea declaratie am facut referire chiar la evenimentele legate de inaugurarea bisericii romanesti din localitatea Hagi Curda si la incalcarile drepturilor romanilor din Timoc, atat in ceea ce priveste educatia si limba materna, cat si practicarea religiei ortodoxe si am solicitat ca aceste probleme sa se regaseasca in raportul final al Comisiei.
Rep.: Care sunt principalele atributii ale biroului parlamentar de a Chisinau? Cu ce doleante vin la dumneavoastra romanii de peste Prut?
V.B.: Biroul parlamentar de la Chisinau are drept sarcina acordarea sprijinului pentru cetatenii romani, dar si pentru cei moldoveni, in solutionarea problemelor ce tin de competenta mea. Printre principalele atributii se numara: primirea si soluționarea de petitii, programarea de audiente, solutionarea memoriilor si alte activitati specifice oricarui birou parlamentar.
Romanii de peste Prut se adreseaza biroului meu parlamentar in special solicitand informatii privind modalitatea de redobandire a cetateniei, informatii referitoare la modalitatea de acordare a burselor de studiu pentru invatamantul liceal si universitar si pentru alte informatii referitoare la posibilitatea organizarii de evenimente comune cu autoritatile din Romania si alte chestiuni de acest fel.
Eu ma deplasez la Chisinau de cel putin doua ori pe luna pentru a fi aproape de nevoile basarabenilor si de a incerca rezolvarea problemelor pe care acestia le au, si pot spune ca activitatea biroului meu de la Chisinau este intensa, intr-un an de functionare primind peste 5.000 de memorii si peste 1.000 de audiente.
Rep.: Care sunt motivele pentru care moldovenii solicita cetatenie romana? Cam cate cetatenii s-au acordat de in ultimii trei ani?
V.B.: O mare parte a moldovenilor de peste Prut simt romaneste si fac parte din natiunea romana, iar obtinerea cetateniei romane reprezinta un act de reparatie morala, datorita faptului ca, in timpul ocupatiei sovietice au fost deposedati abuziv de acest drept firesc. Aceasta masura a statului roman de acordare a cetateniei romane doritorilor de peste Prut aduce cu sine si oportunitatea tinerilor romani din Republica Moldova sa beneficieze de statutul de cetateni europeni cu drepturi depline si de toate avantajele aduse de acest statut.
Aceasta masura a fost gresit interpretata de mulți dintre partenerii nostri europeni, acestia neintelegand ca este vorba mai mult despre o redobandire a cetateniei romane.
In perioada 2002 – 2011, Ministerul Justiției si ulterior Autoritatea Nationala pentru Cetatenie, au emis un numar de 16.200 de certificate de cetatenie, aceasta cifra reprezentand masura concreta luata de statul roman in privinta procedurii de redobandire a cetateniei romane.
Rep.: Unde, in afara granitelor, credeti ca vor exista probleme la recensamant in ceea ce priveste declararea identitatii nationale? De unde credeti ca vin presiunile?
V.B.: Probleme in ceea ce priveste declararea identitatii nationale vor exista cu siguranta in Serbia, in Albania, in Ungaria si in Ucraina daca va avea loc recensamantul. Presiunile vin in principal din partea autoritatilor si sunt prezente atat intr-o forma directa, cum ar fi persecutarea liderilor comunitatilor de romani, cat si intr-o forma indirecta. Aceasta din urma este o forma prin care se incearca asimilarea etnicilor romani, comunitatile acestora nefiind informate in mod corect asupra apartenentei la filonul identitar romanesc, nu li se permite sa isi exercite dreptul de a-si folosi limba materna in scoli si nu au biserici unde sa-si afirme identitatea religioasa. Un alt instrument al autoritatilor acestor state pentru a crea confuzie in randul romanilor si pentru a-i deposeda pe acestia de identitatea lor nationala este folosirea denumirilor diferite de cea de roman, cum este cea de vlahi pentru romanii din Serbia si de moldoveni pentru cei din Ucraina.
Rep.: Cum este incurajata participarea romanilor din afara la vot? Credeti ca anul viitor vor creste ratele de participare?
V.B.: Cetațenii romani din diaspora trebuie sa constientizeze faptul ca fiecare dintre ei este necesar Romaniei si chiar daca au ales sa isi paraseasca tara pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, sunt si vor fi intotdeauna parte a neamului romanesc si este dreptul si datoria lor sa participe la conturarea destinului Romaniei, iar datoria noastra este sa le asiguram acest context favorabil.
Sper ca pana la viitoarele alegeri sa intre in vigoare legea votului prin corespondenta si astfel sa oferim posibilitatea mai multor cetateni romani de peste granite sa-si exercite un drept constitutional.
Interviu realizat de Diana Gabor
