Cu avocatul Peter Eckstein am abordat un subiect destul de delicat pentru societatea română: antisemitismul și xenofobia. Dată fiind apartenența fostului senator de Cluj la comunitatea maghiară și mai ales aportul adus de domnia sa în cadrul Guvernului Radu Vasile la elaborarea legislației pentru minorități, am considerat că este persoana justă cu care putem discuta acest subiect.

Care este contextul național? Practic, după constituirea noului legislativ în decembrie 2020 și a Guvernului Cîțu, au fost demarate discuții informale dar și formale în cele două foruri privind combaterea antisemitismului și xenofobiei. Atacurile antisemite recente la adresa directorului Teatrului Evreiesc din București, Maia Morgenstern, sunt doar o piesă din acest cockteil.

 Care este contextul European? Dincolo de frontierele României situația este mult mai complexă. La Budapesta guvernul duce o politică naționalistă și xenofobă, asemenea guvernului de la Varșovia. În Germania partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania se află în ascensiune în rândurile opțiunilor politice ale germanilor, iar cel mai frapant caz este în Franța unde partidul extremist Frontul Național este cotat drept partidul cu candidatul cel mai bine cotat în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale din 2022. Pe fundalul acestui context l-am întrebat pe clujeanul Peter Eckstein cum vede problema antisemitismului în România, dacă există un antisemitism latent sau nu în rândurile populației. Dumnealui consideră că în România nu există un antisemitism latent. Dimpotrivă! Există un antisemitism cât se poate de vizibil, cât se poate de clar și care se manifestă atât în spațiul public cât și în sferele private.

Strategia națională a Guvernului de combatere a antisemitismului

Mai mult decât atât, antisemitismul și xenofobia cunosc o recrudescență. Astfel, dat fiind acest fundal, am întrebat ce părere are despre strategia națională a Guvernului Cîțu de combatere a antisemitismului adoptată la 18 mai 2021. Peter Eckstein Kovacs este de părere că există o mare necesitate privind o asemenea strategie nu doar în România ci și în Europa. De ce? Deoarece există o propagandă a urii bazată pe apartenența etnică la o anumită comunitate, chiar apartenență religioasă.

Strategia guvernamentală va evalua situația la nivel național pentru a ști concret despre ce vorbim. Există deja un anumit context legislativ pe baza căruia se pot lua anumite măsuri. Însă chiar și această legislație necesită amendamente/reactualizări.  Dincolo de faptul că există o anumită lege, ar trebui analizat modul în care ea este pusă în practică. Adică, modul în care cetățenii respectă legea și modul în care autoritățile intervin atunci cînd legea nu este respectată. A se vedea spre exemplu desenele cu simbolurile naziste și în privința cărora există o pasivitate aproape unanimă atât din punct de vedere a atitudinii opiniei publice cât și a acțiunii autorităților competente. A se vedea profanările de morminte unde anchetele organelor abilitate nu au avut capacitatea de a provoca o modificare a reglementărilor juridice privind aceste comportamente. De ce era necesară o modificare? Deoarece legislația este lacunară. Nu există măsuri suficient de punitive care să oprească asemenea manifestări. Dimpotrivă! Altfel spus, lipsește forța coercitivă a statului privind intervenția în combaterea acestor contravenții/infracțiuni. Există astfel o complicitate a statului, a autorităților privind manifestarea atitudinilor antisemite, xenofobe. A se vedea în această privință  comportamentul fostului vice-primar al Bucureștiului, social-democratul Aurelian Bădulescu.

Educația delăsătoare și lipsa prevenției

Din punctul de vedere al lui Peter Eckstein Kovacs există două domenii în care se poate merge cu reforma legislativă. Primul domeniu este cel al educației care necesită înbunătățiri semnificative privind istoria, cultura, cunoașterea importanței și aportului semnificativ al tuturor comunităților etnice într-o societate. De asemenea cunoașterea toleranței și a diversității etniilor, naționalităților,  opiniilor, opțiunilor religioase, sau de altă natură. Cel de al doilea domeniu, se pot face înbunătățiri în  politica penală a statului, principiul prevenției nu trebuie să lipsească din normele juridice privind comportamentele antisemite sau/și xenofobe.

Nu putem aștepta minuni

În acest context, Ministerul Afacerilor Interne are sarcina de a reprima derapajele existente în România. Totuși, chiar și în această privință Eckstein crede că nu putem aștepta minuni. Nu se poate face totul de pe o zi pe alta. Desigur vor exista discuții în comisii interministeriale cu organizații neguvernamentale. Vor fi implicate și instituții precum Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, Institul Național al Magistraturii, Institutul ‘’Elie Wiesel’’ și altele. Cel mai probabil comisiile vor funcționa într-o structură condusă de un secretar de stat.

Scopul strategiei

Avocatul Peter Eckstein Kovacs consideră că obiectivele acestei strategii sunt multiple. Însă unul dintre ele, în mod indubitabil, este ca România să nu ajungă precum Franța. Cu alte cuvinte să nu avem surpriza că în Parlament va domina un partid extremist sau o coaliție formată de extremiști-naționaliști-xenofobi iar candidatul acestora la alegerile prezidențiale să fie candidatul cu cele mai multe șanse de a câștiga viitorul scrutin.

Citește materialul complet în ziarul printat Gazeta de Cluj

2 COMENTARII

  1. Evreul Ecstein Kovaci face toate tarile europene extremiste, in timp ce tara lui israel masacreaza zeci de mii de copii si femei palestineini in incercarea de a epura etnic Israelul. Da aia e bine e ok ca e tara lui, da europenii asta ce anti-semiti si rasisti extremisti sunt !!!

  2. Israelitii lui EcSTEIN Kovaci comit epurare etnica in Israelul lor, masacrand zeci de mii de copii si femei palestineini an de an, dar culmea tot el / ei ne arata pe noi cu degetul si ne face extremisti rasisti etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here